Protecția socială a tinerilor
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
629 42
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-23 16:01
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
342.7:364.6-053.6 (1)
Drepturile fundamentale. Drepturile omului. Drepturi și îndatoriri ale cetățenilor (960)
Probleme sociale care reclamă ajutor și asistență. Tipuri de ajutoare sociale (550)
SM ISO690:2012
IGNATIUC, Tatiana. Protecția socială a tinerilor. In: Integrare prin cercetare și inovare.: Științe juridice și economice, 7-8 noiembrie 2020, Chișinău. Chisinau, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Vol.1, R, SJE, pp. 280-283. ISBN 978-9975-152-49-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Integrare prin cercetare și inovare.
Vol.1, R, SJE, 2020
Conferința "Integrare prin cercetare și inovare"
Chișinău, Moldova, 7-8 noiembrie 2020

Protecția socială a tinerilor

CZU: 342.7:364.6-053.6

Pag. 280-283

Ignatiuc Tatiana
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 16 noiembrie 2020


Rezumat

Asigurarea accesului la informare pentru tineri trebuie să fie promovată ca fiind una dintre precondiţiile şi caracteristicile de bază ale vieţii tinerilor. Acest obiectiv va contribui la crearea serviciilor pentru tineri în regiunile unde ele nu există şi va îmbunătăţi calitatea serviciilor create prin dotarea cu echipament adecvat, iar persoanele angajate în servicii de informare vor beneficia de stagii şi instruiri. Crearea serviciilor de informare constituie o necesitate stringentă, contribuind la consolidarea comunicării dintre tineri şi oferind posibilităţi variate de informare. Conectarea la Internet a instituţiilor de tineret şi instruirea populaţiei tinere în domeniul cunoaşterii computerului trebuie să fie organizate şi accesibile la nivelul tuturor localităţilor. Pentru asigurarea accesului tinerilor la informare sunt necesare: - asigurarea accesibilităţii tuturor la educaţie, fără discriminare în plan teritorial, în funcţie de statut social; - susţinerea organizaţiilor care desfăşoară activităţi de educaţie nonformală; - asigurarea accesului la informare prin diverse surse Internet, mass-media şi reţele sociale [1]. În ceea ce priveşte sănătatea tinerilor din punct de vedere social, putem menţiona că consolidarea şi eficientizarea prestării acestor servicii se poate realiza prin crearea unui parteneriat viabil între autorităţile publice locale şi sectorul nonguvernamental. În acest sens, se pot obţine fonduri internaţionale pentru crearea şi diversificarea serviciilor de sănătate şi protecţie socială pentru tineri atât de către organizaţiile nonguvernamentale, cât şi de către autorităţile locale. Această practică există deja în unele localităţi ale RM, însă sunt necesare acţiuni de asigurare a durabilităţii acestor iniţiative şi de extindere a acoperirii cu servicii prin: - dezvoltarea serviciilor de sănătate pentru tineret; - crearea şi dezvoltarea serviciilor pentru tinerii dezavantajaţi; - îmbunătăţirea sistemului de protecţie socială a familiilor tinere;- asigurarea calităţii serviciilor sociale şi de sănătate acordate tinerilor. Insuficienţa implicării tinerilor în viaţa culturală şi lipsa posibilităţilor de petrecere a timpului liber nu este percepută ca o problemă majoră şi este trecută cu vederea adesea atât de către tineri, cât şi de către guvernanţi. De aceea sunt necesare acţiuni de sensibilizare privind necesitatea creării posibilităţilor de implicare în viaţa culturală a tinerilor, în special pentru tinerii din zonele rurale [2]. Toate oraşele mici şi localităţile rurale au nevoie de revigorare culturală şi de activizarea tinerilor. Nu există o infrastructură culturală şi sportivă dezvoltată în acest sens. Majoritatea stadioanelor necesită amenajare. Căminele culturale sunt şi ele în stadiu de reabilitare, iar în unele localităţi – au fost distruse complet. Activităţile sportive au un rol diminuat şi au tendinţă să iasă din priorităţile tinerilor, în acest sens trebuie de efectuat o educaţie corectă privind necesitatea antrenării sănătăţii prin intermediul activităţilor sportive şi de creat posibilităţi pentru a practica diferite genuri de sport. Pentru o participare mai largă a tinerilor la viaţa culturală, sunt necesare următoarele măsuri: - crearea unor posibilităţi reale şi sensibilizarea tinerilor privind importanţa frecventării teatrelor, muzeelor, expoziţiilor şi cinematografelor pentru îmbogăţirea potenţialului individual şi ridicarea nivelului cultural; - reabilitarea infrastructurii culturale şi sportive la nivel de comunitate; - încurajarea organizării activităţilor culturale şi sportive pentru tineri. Formele de participare a tinerilor din RM la luarea deciziilor sunt diverse. Tinerii participă asociindu-se în consilii locale de tineret, asociaţii/organizaţii nonguvernamentale, grupuri de iniţiativă etc. Pentru încurajarea participării tinerilor la viaţa politică şi civică, sunt necesare acţiuni privind: - implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local, raional şi naţional; - promovarea spiritului participativ şi stimularea iniţiativelor tinerilor în viaţa publică şi politică a ţării;- sporirea nivelului de cultură civică şi politică în rândurile tineretului din RM; - acumularea de cunoştinţe şi experienţe practice privind implicarea tinerilor în viaţa politică a RM prin participare la diverse activităţi cu caracter politic organizate de către instituţiile publice şi organizaţiile politice; - combaterea stereotipurilor care le au tinerii cu privire la persoanele de decizie; - sporirea nivelului de conştientizare a noţiunilor de cetăţenie democratică şi participare a tinerilor [3]. Potrivit sondajelor efectuate de către organizaţiile nonguvernamentale, tinerii se arată sceptici în ceea ce priveşte viitorul lor, în sens larg, în RM, fiind nemulţumiţi de posibilităţile de realizare profesională pe care le oferă piaţa muncii, dar şi de libertatea de exprimare – drept fundamental al fiecărui cetăţean. Pentru sporirea credibilităţii tinerilor în viitor, ar fi bine venit să se efectueze următoarele acţiuni: - elaborarea politicilor de tineret care ar încuraja tinerii să participe la procesul decizional la nivel local, raional şi naţional; - dezvoltarea de programe naţionale de instruire şi capacitate a tinerilor în obţinerea unui loc de muncă, crearea de afaceri în mediul urban; - dezvoltarea centrelor de resurse pentru tineri, pentru creşterea gradului de informare a acestora cu privire la posibilităţile de implicare economică, politică şi civică, creșterea educaţională şi profesională; - elaborarea unor programe de acordare a creditelor preferenţiale pentru achiziţionarea locuinţelor pentru familiile tinere; - educarea noilor generaţii în spiritul civic şi al responsabilităţii sociale prin elaborarea unor proiecte naţionale care ar stimula şi spori creşterea conştientizării rolului de cetăţean al tinerilor în dezvoltarea propriei comunităţi [4]. Problemele actuale ale tinerilor, protecţiei drepturilor şi intereselor sale legitime, constituie obiectul reglementării atât a normelor de drept internaţional, cât şi a legislaţiei naţionale a Republicii Moldova.