Muzeologia s-a conturat ca o disciplină științifică abia din a doua jumătate a sec. 20, însă preocupările ce țin de acest domeniu sunt mult mai vechi și, inițial, erau încadrate în diverse alte științe, care au generat studii interdisciplinare cu aplicație muzeologică. Interferențele dintre muzeologie și diversele ramuri ale științelor geografice sunt multiple și complexe. Muzeologia, ca disciplină teoretică și aplicativă, de la bun început, a inclus cunoștințele geografice la bazele sale. Orice fenomen spațial implică cunoștințe din domeniul geografic, fie de ordin natural, fie socio-cultural. Interferențele muzeologiei cu ramurile geografiei fizice se manifestă prin implicarea cunoștințelor din domeniul științelor naturii. Patrimoniul natural are o importanță deosebită din punct de vedere științific, cultural, istoric și estetic, fiind pe larg prezentat în instituțiile muzeale. Pentru cercetarea și prezentarea cadrului natural, în context muzeal, este nevoie de o strânsă colaborare și însumare a cunoștințelor de ordin geografic cu cele muzeologice. Disciplinele geografice care au contribuție majoră în cadrul colecțiilor și expozițiilor muzeale, atât practic, cât și prin elaborarea unor concepte aplicative, sunt următoarele: geomorfologia (prin redarea formelor de relief și a specificului terenului), paleogeografia (prin contribuția la cunoașterea trecutului terestru, a colecțiilor geologice și paleontologice), climatologia (prin cunoașterea specificului climatic), hidrologia (prin cunoașterea bazinelor acvatice și a ecosistemelor acestora), pedologia (prin cunoașterea și cercetarea solurilor), biogeografia (prin analiza și distribuția speciilor de plante și animale). Nu mai puțin importante sunt și interferențele cu ramurile geografiei umane: geografia istorică (localizarea și descrierea spațiilor istorice prezentate), etnogeografia (prezentarea spațială a specificului etnic), geografia economică, cu subramurile geografia agriculturii, industriei, comerțului, transporturilor, geografia politică, geografia religiilor etc. Toate acestea pot genera aspecte interdisciplinare cu aplicație muzeologică. Ca discipline care au contribuție în muzeologie s-au conturat și cartografia muzeală, necesară redării cartografice a fenomenelor descrise în muzee, deseori parte indispensabilă a expozițiilor, precum și geografia muzeelor, ca o ramură a geografiei culturale, pentru cunoașterea muzeelor în plan global, național sau regional. Geografia turismului completează interferențele cu muzeologia, prin cercetarea importanței muzeelor în dezvoltarea turismului la nivel local sau mondial.