Necropola de tip Sântana de Mureş-Cerneahov de la Tigheci se află la marginea de NE a satului, pe versantul de NV al văii râului Tigheci şi pe partea de E a unei văi orientate aproximativ N-S, numite Valea Coznei, în punctul La Lutărie. Situl arheologic a fost semnalat în anii 80 ai secolului trecut, când în acest loc a funcţionat o carieră neautorizată. Prin extragerea ilegală a lutului a fost distrusă o suprafaţă considerabilă din cimitirul, dimensiunile căruia urmează a fi stabilite. Din mormintele distruse provin o mărgică din pastă sticloasă, ornamentată prin încrustare, gâtul unui ulcior mare şi patru vase (o oală, două castroane şi o cană) ceramice întregi de culoare cenuşie, lucrate la roată din pastă fină sau cu nisip mărunt în compoziţie, piese care se găsesc astăzi în colecţiile Muzeului de Istorie şi Etnografie din Tigheci. În anii 2013 şi 2015 necropola din sec. IV de la Tigheci a fost investigată prin prospecţiuni perieghetice de specialiştii ANA, constatându-se că partea de vest a sitului continuă să fie distrusă prin eroziunea solului. Avându-se în vedere această situaţie, în anul 2017 s-au efectuat cercetări de salvare în cimitirul la care ne referim. Săpăturile arheologice au fost executate într-o zonă, unde în malul râpei se observa un schelet uman, fi ind dezvelită o suprafaţă de cca 62 m.p. (Fig. 1, 1) şi descoperite cinci morminte de înhumaţie. Trei complexe (M.1, M.3, M.4) erau orientate pe direcţia N-S, iar două (M.2 şi M.5) aveau scheletele dispuse cu capul spre V. Adâncimea înmormântărilor varia între 0,5 şi 2,3 m. Conturul gropilor a fost sesizat la un număr de patru morminte, ele fiind de formă aproximativ rectangulară, cu pereţii verticali şi fundul drept. Două morminte orientate N-S (M.3 şi M.4) (Fig. 1, 2) erau distruse complet din antichitate, iar unul, cu orientarea V-S (M.5), a fost deteriorat parţial, fiind afectată doar cutia toracică a scheletului. De remarcat că două complexe funerare erau întretăiate, M.4 fiind tăiat de M.5. La fel, menţionăm că unul dintre morminte, şi anume cel notat cu nr.4, era dublu: după determinările antropologice efectuate de dna dr. Angela Simalscik, resturile celor două schelete recuperate aparţineau unei femei de vârstă adultă şi unui copil de 4-7 ani. Celelalte trei morminte erau al unui copil de 18-14 luni (M.2), al unui bărbat tânăr (M.1) şi al unei femei(?) (M.3) de 35-50 de ani. Drept inventar, M.3 conţinea un fragment de cuţit de fier şi un castron lucrat la roată din pastă fină cenuşie, găsit spart în bucăţi pe fundul gropii (Fig. 1, 2; 2, 2), iar M.5 prezenta în regiunea craniului un pahar tronconic de sticlă verzuie semitransparentă, decorat cu faţete hexagonale (Fig. 2, 1). Restul mormintelor erau lipsite de inventar. În stratul de cultură al necropolei au mai fost găsite trei catarame cu verigile ovale-aplatizate, dintre care două de bronz şi una de argint, un cuţitaş de toaletă de bronz (Fig. 2, 3-5), un fragment de cuţit de fier şi câteva fragmente de vase lucrate la roată din pastă fină şi zgrunţuroasă.Cronologic, pe baza ritului şi a practicilor funerare, a ceramicii, a cataramelor de metal şi a paharului de sticlă, necropola de tip Sântana de MureşCerneahov de la Tigheci se încadrează în limitele sec. IV p. Chr., mai curând în a doua jumătate a acestui secol.figureFig. 1. Secţiunea I, vedere dinspre E (1) şi mormântul 3, vedere de sus (2).figureFig. 2. Mormântul 5 (detaliu), paharul de sticlă in situ (1), castron din mormântul 3 (2), cuţitaş de toaletă (3) şi catarame (4-5) de bronz din stratul de cultură al necropolei.