Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-24 13:57 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.98-036-07-08+577.12:616.155 (1) |
Boli transmisibile. Boli infecţionase şi contagioase, stări febrile (587) |
Bazele materiale ale vieții. Biochimie. Biologie moleculară. Biofizică (671) |
Patologia sistemului circulator, a vaselor sanguine. Tulburări cardiovasculare (1025) |
![]() CEBAN, Emil, COJOCARU, Victor, CONDREA, Dinu, URSUL, Sergiu, COJOCARU, Doriana, UNCUŢA, Andrei, GUTIUM, Corina, RUSU, Victoria, TODIRAŞ, Mihail. Rolul feritinei în determinarea gradului de severitate al pacienţilor critici, suferinzi de COVID-19, plasaţi în Unităţile de Terapie Intensivă. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2020, nr. 1(23), pp. 136-145. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 1(23) / 2020 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.98-036-07-08+577.12:616.155 | ||||||
Pag. 136-145 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Pandemia de Coronavirus 2019 (COVID-19), cauza sindromului respirator acut sever coronavirus 2019 (SARS-CoV-2) indus, continuă să reprezinte o ameninţare uriaşă pentru sănătatea publică mondială. Există dovezi că feritina este un marker-cheie în determinarea afectării celulare, dar rolul său potenţial în infecţia cu Coronavirus 2019 (COVID-19) nu este elucidat suficient. Scopul nostru a fost să evaluăm dacă hiperferitinemia poate fi un marker al prognosticului negativ la pacienţii gravi cu infecţie COVID-19. Material şi metode. Studiul a inclus 106 pacienţi adulţi, de ambele genuri, cu vârsta cuprinsă între 29 şi 88 de ani (vârsta medie 63,6±12,6 ani), diagnosticaţi cu COVID-19. Nivelurile de feritină serică au fost măsurate la momentul diagnosticului, folosind tehnica de chemiluminiscenţă. Monitoringul pacienţilor a inclus: evaluarea statutului neurologic (oximetria cerebrală, gradul de afectare a cunoştinţei, alte semne clinice şi paraclinice), sistemul respirator (SpO2, FiO2, indicele oxigenării, bucla respiratorie, radiografia cutiei toracice, CT pulmonar etc.), statutul hemodinamic (PiCCO, monitorizarea invazivă şi non-invazivă, ECG, ECO Dopller), echilibrele gazos, acido-bazic şi electrolitic, analize biologice ale sângelui (ureea, creatinina, glicemia, coagulograma, ALT, AST, bilirubina), analiza generală a urinei etc., proteina C reactivă, lactat dehidrogenaza, acidul lactic şi feritina serică. Rezultate. Feritina serică a avut valori crescute la 102 (96,23%) pacienţi. Din cei 17 bolnavi care aveau ferititina serică la valori moderate, ARDS faza I s-a înregistrat la 10 (52,82%) pacienţi, ARDS faza II – la 5 (52,82%) şi ARDS faza III – la 2 (11,77%) bolnavi. La pacienţii cu valorile feritinei severe, ARDS faza I s-a constatat la 19 (43,18%) pacienţi, ARDS faza II şi III – la câte 16 (31,37%) bolnavi. La bolnavii cu valorile feritinei critice, ARDS faza I nu s-a înregistrat, ARDS faza II a fost determinat la 14 (41,18%) şi faza III – la 20 (51,82%) de bolnavi. La cei 15 pacienţi monitorizaţi prin PiCOO, a fot stabilită creşterea indicelui ELWI de 2-3 ori. La un ELWI peste 18 ml/kg nu au fost supravieţuitori. Menţionăm că la cei decedaţi, valorile feritinei serice au avut un nivel critic. Concluzii. Feritina serică este un marker important în determinarea severităţii şi a riscului crescut de dezvoltare a MODS-ului la pacienţii cu COVID-19. |
||||||
Cuvinte-cheie COVID-19, feritină, ARDS, lactatacidemie, grad de severitate, COVID-19, Ferritin, ARDS, lactic acidemia, disease severity |
||||||
|
Google Scholar Export
<meta name="citation_title" content="Rolul feritinei în determinarea gradului de severitate al pacienţilor critici, suferinzi de COVID-19, plasaţi în Unităţile de Terapie Intensivă"> <meta name="citation_author" content="Ceban Emil"> <meta name="citation_author" content="Cojocaru Victor"> <meta name="citation_author" content="Condrea Dinu"> <meta name="citation_author" content="Ursul Sergiu"> <meta name="citation_author" content="Cojocaru Doriana"> <meta name="citation_author" content="Uncuţa Andrei"> <meta name="citation_author" content="Gutium Corina"> <meta name="citation_author" content="Rusu Victoria"> <meta name="citation_author" content="Todiraş Mihail"> <meta name="citation_publication_date" content="2020/08/18"> <meta name="citation_journal_title" content="Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova"> <meta name="citation_volume" content="23"> <meta name="citation_issue" content="1"> <meta name="citation_firstpage" content="136"> <meta name="citation_lastpage" content="145"> <meta name="citation_pdf_url" content="https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/136-145.pdf">