Introducere. Răspândirea rapidă şi necontrolabilă globală a infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, precum şi numărul imens de decese provocate de maladia COVID-19, a impus căutarea grabnică a unor remedii medicamentoase eficiente din diverse clase şi cu mecanisme variate de acţiune. Numărul de publicaţii, în majoritate elaborate în grabă şi bazate pe un număr restrâns de cazuri înrolate, cu o metodologie de cercetare precară, a cunoscut o creştere exponenţială. De fapt, tratamentele actuale (remediile antivirale, antiinflamatorii, anticitokinice etc.) au fost recomandate fie empiric, fie în baza rezultatelor obţinute in vivo, fie după publicarea primelor articole, care au raportat rezultate pozitive. Odată cu acumularea materialului factologic, publicaţiile mai recente, care abordează tratamentele existente, prescrise pacienţilor cu COVID-19, demonstrează că acestea nu au influenţat în sens pozitiv, practic, niciun parametru clinic relevant. O revistă critică a literaturii devine, astfel, indispensabilă, pentru reevaluarea recomandărilor clinice şi, eventual, schimbarea practicii clinice, referitoare la conduita pacientului infectat cu virusul SARS-CoV-2 sau care face maladia COVID-19 în sensul întregului ei spectru de simptome şi gravitate. Material şi metode. Studiu de tip revistă narativă de literatură. Căutare bibliografică în baza de date PubMed, aplicând cuvintele cheie: „SARS-CoV-2”, „COVID-19”, „antiviral therapy”, „cytokinic storm”, „antiinflammatory drugs”, „hydroxychloroquine”, „corticoids”, „critical care”, „outcomes”, „Marik protocol”, care au fost combinate între ele. Au fost selectate publicaţiile de limbă engleză, in extenso, publicate în reviste recunoscute în perioada martie-mai 2020. Prioritate în analiză s-a dat articolelor de sinteză critică de literatură, studiilor randomizate, celor cu eşantioane mari de pacienţi. Bibliografia finală a inclus 47 de referinţe. Rezultate. În lupta cu COVID-19, au fost testate zeci de remedii medicamentoase, în majoritate covârşitoare – cu titlu experimental, care s-au focalizat pe următoarele mecanisme: multiplicarea virală, furtuna citokinică, cascada tromboinflamatorie, stresul oxidativ, semnalizarea celulară, leziunea secundară de organ. Comparativ cu primele publicaţii, cele mai recente demonstrează o lipsă de eficienţă clinică a medicamentelor testate. Numeroase alte substanţe se află în fază de testare experimentală. Concluzii. Deocamdată, niciunul dintre medicamentele existente pe piaţă, indiferent din clasa din care fac parte sau de mecanismul lor de acţiune, nu are o eficienţă reală contra virusului SARS-CoV-2 sau a maladiei COVID -19. Tratamentele suportive (oxigenoterapia, modalităţile de suport respirator şi de ventilare pulmonară artificială, poziţionarea pe burtă), rămân a fi remediul indispensabil de tratament. Investiţia în cercetare şi în elaborarea noilor medicamente devine provocarea cea mai mare a viitorului imediat.

Introduction. The rapid and uncontrollable global spread of SARS-CoV-2 virus infection, as well as the huge number of deaths caused by COVID-19 disease, has necessitated the rapid search for effective drug remedies in various classes and with various mechanisms of action. The number of publications, mostly hastily written and based on a small number of enrolled cases, with a poor research methodology, has grown exponentially. In fact, current treatments (antiviral, anti-inflammatory, anti-cytokine etc.) have been recommended either empirically, or based on in vivo results, or after the publication of the first articles, which reported positive results. With the accumulation of factual material, more recent publications, addressing existing treatments, prescribed to patients with COVID-19, demonstrates that they have not positively influenced any clinically relevant parameter. A critical review of the literature thus becomes indispensable for re-evaluating clinical recommendations and possibly changing clinical practice regarding the behaviour of a patient infected with the SARS-CoV-2 virus or who has COVID-19 disease in the sense of its full range of symptoms and gravity. Material and methods. Narrative literature review type of study. Bibliographic search of the PubMed database, applying the keywords: „SARS-CoV-2”, „COVID-19”, „antiviral therapy”, „cytokinic storm”, „antiinflammatory drugs”, „hydroxychloroquine”, „corticoids”, „critical care”,“outcomes”,“Marik protocol”, which were combined with each other. It was selected english-language publications, in extenso, published in recognized journals between March and May 2020. Priority in the analysis was given to articles of critical shynthesis of literature, randomized studies, those with large samples of patients. The final bibliography included 47 references. Results. In the fight against COVID-19, were tested dozens of drug remedies, mostly overwhelming – with an experimental basis, which focused on the following mechanisms: viral multiplication, cytokine storm, thromboinflammatory cascade, oxidative stress, cell signaling, secondary lesion body. Compared to the first publications, the most recent ones demonstrates a lack of clinical efficacy of the tested drugs. Many other substances are in the experimental testing phase. Conclusions. For the moment, none of the existing drugs on the world market, regardless of the class it belong to, or their mechanism of action, there is no real efficacy against the SARS-CoV-2 virus or a COVID-19 disease. Supportive treatments (oxygen therapy, different modalities of respiratory support and artificial pulmonary ventilation, prone position), remains to be an indispensable treatment remedy. Investigation into research and the development of new drugs becomes the biggest challenge of the immediate future.