Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost şi siguranţă. Conform Fondului Mondial al Naturii (WWF), din 1970 până în 2014 populaţia planetei de animale vertebrate a scăzut cu 60%. Conform aceluiaşi studiu efectuat asupra 455 de populaţii de vieţuitoare sălbatice care trăiesc exclusiv în mediul forestier, numărul acestora a scăzut în medie cu 53% din 1970. Activitatea umană este fatală pentru fauna Pământului. Am putea fi ultima generaţie a Terrei dacă nu vom întreprinde măsuri. În Republica Moldova vieţuiesc aproximativ 460 de specii de vertebrate printre care 70 de specii de mamifere. În rezervaţia naturală Plaiul Fagului (5642 ha) conform recensământului din 2019 se regăsesc 200 de cerbi, 90 de mistreţi şi 250 de căprioare. Pauza din sezonul rece al anului pune în dificultate mamiferele din ariile protejate de stat. Anual agenţia Moldsilva, care răspunde de pază, protecţia şi dezvoltarea fondului naţional forestier şi cinegetic, alocă 2 milioane de lei pentru aproximativ 400 de tone de hrană (tescovină de mere, fân, frunzar), distribuită de câţiva angajaţi cu ajutorul unui mijloc de transport primitiv. Modernizarea sistemului de distribuire a hranei prin construcţia şi utilizarea unui mecanism care va transporta hrană în punctele special amenajate într-un mod automat, ar asigura condiţii mai sigure şi calitative pentru supravieţuirea mamiferelor din zonele protejate în timpul iernii. În cazul lipsei investiţiilor pentru modernizare în acest domeniu riscăm să pierdem o parte importantă din tezaurul ţării. Will Baldwin-Cantello din cadrul WWF declară că ''Pădurile sunt sisteme complexe care depind de fauna sălbatică care trăieşte în interiorul lor pentru a le menţine sănătoase, iar scăderea rapidă a numărului vieţuitoarelor din ultimele decenii reprezintă un semnal de alarmă urgent''. Investiţiile necesare proiectului pus în aplicare pentru rezervaţia Plaiul Fagului ajung la suma de 250 000$, costurile includ amenajarea celor 30 de spaţii pentru amplasarea hranei, configurarea traseului, mecanismul reprezentat de un robot cu inteligenţă artificială disponibil cu un set de senzori la schimb. Funcţionarea mecanismului este asigurată pentru 20 ani. Acest proiect este fezabil datorită asociaţiilor şi investitorilor străini care se preocupă cu problema mediului. • Scopul Asigurarea funcţionării normale a ecosistemului respectiv prin păstrarea şi asigurarea continuităţii faunei sălbatice. Modernizarea sistemului care va garanta existenţa faunei în ariile protejate de stat a Republicii Moldova. • Obiectul de cercetare: conservarea faunei din ariile protejate de Stat a RM în sezonul rece al anului. • Obiectivele cercetării • Să întreprindem măsuri de ameliorare a scăderii rapide a faunei din ariile protejate. • Să creăm mecanismul necesar în soluţionarea problemei identificare. • Mecanismul creat să satisfacă necesităţile unui ecosistem (Plaiul Fagului) prin înlocuirea factorului antropic cu un robot inteligent, care va presta servicii mai calitative. • Materialul utilizat în cercetare: surse mass-media, statistici efectuate de specialişti, reportaj; • Metodele utilizate în cercetare şi elaborarea produsului: observare, analiză, polemică, studiu asupra surselor, experimentare în atelier. • Activităţile planificate şi realizate în cadrul proiectului În cadrul proiectului ce cuprinde modernizarea sistemului de distribuţie a hranei în timpul sezonului rece, în prim plan are loc informarea care ne aduce la cunoştinţă starea actuală a bilanţului faunei din ariile protejate dar şi despre sprijinul oferit mamiferelor în timpul iernii. Am întreprins campanii de informare a populaţiei prin distribuţia pliantelor informative cu privire la problema scăderii rapide a mamiferelor de pe întreg globul oferindu-le câteva sfaturi, măsuri pe care le-ar putea întreprinde. La depistarea problemei am cercetat şi înaintat cea mai optimă soluţie, care va stabiliza într-un timp record situaţia creată. Conform studiului tuturor cerinţelor pe care robotul înaintat ca soluţie, va trebui să le îndeplinească, cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie de laboratorul FCL al liceului, am construit o miniatură a mecanismului ce posedă inteligenţă artificială, care va înlocui cu uşurinţă activitatea factorului antropic, mecanism dotat cu toate caracteristicile necesare pentru a nu deranja activitatea habitatului şi nişa ecologică a tuturor organismelor. În urma analizei ecosistemului din rezervaţia Plaiul Fagului, am dedus viteza optimă de deplasare, timpul necesar robotului pentru întreg circuitul care cuprinde toate punctele amenajate şi energia consumată pentru un circuit deplin. Am testat funcţionarea mecanismului pe un eşantion realizat în miniatură. Am analizat proiectul din punct de vedere financiar, cercetând ultimele tendinţe tehnologice a pieţei, dar şi posibili parteneri/investitori în viitoarea aplicare a proiectului.     Rezultatele obţinute Conform studiului mecanismul parcurge zilnic aproximativ 218km – 220km către hambarul situat în partea opusă a rezervaţiei, transportând 800 kg hrana, pe care o împarte aproximativ egal, câte 40 kg pentru fiecare punct din cele 20 special amenajate, conform traseului programat.  Energia necesară unui circuit este susţinută de o baterie de 50-80 KW/h, cu o autonomie electrică pentru ecosistemul rezervaţiei analizate, de aproximativ 250km - 350km. Încărcarea completă a bateriei de la panourile fotovoltaice are loc în 12h, timp suficient circuitului dat. Conform programului incorporat prin inteligenţa artificială, robotul va executa traseul o dată la 24 de ore, traseul durând aproximativ 6 ore şi 30 minute, cu o viteză optimă de 34 km/h. Programul va spori continuitatea vieţii mamiferelor din aria protejată studiată în timpul sezonului rece cu până la 80% în primul an după aplicarea proiectului, punctele fiind amplasate uniform şi accesibil pentru toate mamiferele rezervaţiei. Aspectul inovativ Mecanismul este unul modern şi inovativ, neîntâlnit în industrie la momentul actual. Robotul va îndepărta posibile obstacole aflate pe traseu(zăpadă, crengi) cu ajutorul lopeţii poziţionate în partea anterioară, nu produce zgomot, se camuflează în funcţie de împrejurimi, dispune de senzori moderni capabili să determine mişcarea, limitând riscul accidentării mamiferelor şi cel mai important se alimentează cu energie solară, energie căpătată cu ajutorul panourilor fotovoltaice plasate atât pe mecanism cât şi pe acoperişul hambarelor. Inteligenţa artificială incorporată în mecanismul robotului oferă posibilitatea programării traseului către punctele amenajate, cantităţii de hrană pe care trebuie să o transporte(550 kg) şi să o lase la cele 20 de puncte, dar şi orele la care mecanismul trebuie să execute repetat programul. Cu ajutorul unui scaner la întoarcere uşa hambarului se va deschide astfel garantând siguranţa mecanismului dar şi a cantităţii de hrană depozitată în hambar. Pentru a economisi resursele proiectul va cuprinde 2 hambare situate în părţi opuse a rezervaţiei iar traseul va fi efectuat zilnic, schimbând punctul de orientare şi traseul. O dată la 30 zile va avea loc un control tehnic care va confirmă bună funcţionare dar şi suficienţa resurselor.   Concluzii 1.  Cu ajutorul mecanismului creat, care va corespunde tuturor cerinţelor astfel încât să nu polueze şi să nu perturbe liniştea ariilor protejate, putem garanta atât continuitatea existenţei faunei în timp, cât şi o existenţa umană sănătoasă.  2.  Cu raţionament şi tehnici moderniste reuşim să înlocuim cu succes activitatea factorului antropic, prin utilizarea inovaţiilor tehnice ce prestează servicii mai calitative. În secolul XXI, în prim plan trebuie să conservăm natura deoarece dacă nu vom întreprinde oarecare măsuri am putea fi ultima generaţie existentă.