În procesele extrem de complicate de stabilire a calităţilor sanitaro-biologice ale apelor de suprafaţă un rol primordial le revine algelor. De rând cu plantele superioare, ele servesc drept component important în restabilirea calităţilor apei din bazinele acvatice. În condiţiile unor concentraţii mari de nutrienţi şi a temperaturilor sporite are loc înmulţirea rapidă a unor specii de alge din genurile Anabaena, Aphanizomenon, Oscillatoria, Microcystis, Euglena ş.a., care pot provoca fenomenul „înflorirea” apei [3]. Servesc în calitate de indicatori biologici, devenind componente obligatorii de apreciere a stării ecosistemelor acvatice, inclusiv evaluarea saprobităţii şi a troficităţii acestora [4]. Algele reprezintă depozite de substanţe bioactive, surse alternative de proteine, pigmenţi, vitamine, acizi graşi şi alţi compuşi, folosiţi în producerea diferitor preparate medicamentoase, produse cosmetice. Unele specii sunt utilizate în alimentatei, adaosuri furajere cu rol de biostimulatori, precum şi în fitotehnie [2]. Scopul: Evidenţierea structurii taxonomice şi dinamicii dezvoltării algoflorei lacului „Valea Morilor” şi cultivarea unor specii de alge în laborator, pentru obţinerea biomasei cu un conţinut valoros de substanţe biologic active folosite în fitotehnie.  Obiectul de cercetare: Speciile de alge caracteristice lacului „Valea Morilor”. Obiectivele cercetării:  • Studierea structurii taxonomice a algoflorei lacului „Valea Morilor” prin colectarea sezonieră a probelor de alge şi determinarea lor în microscopul Микромед 1; • selectarea unor specii de alge pentru cultivarea lor în condiţii de laborator cu obţinerea extractului de cultură din biomasa produsă, pentru tratarea ulterioară a seminţelor/plantulelor de porumb.Materialul utilizat în cercetare Probele de alge au fost colectate sezonier de pe diverse substraturi scufundate în apa lacului Valea Morilor, de asemeni şi probe planctonice. Determinarea algelor se efectua în microscopul trinocular Микромед 1. Datele ce ţin de taxonomia şi dezvoltarea cantitativă a algelor au fost clarificate atât în natură cât şi în laboratorul „Biotehnologii ecologice” a Universităţii de Stat din Tiraspol. La identificarea speciilor s-au folosit determinatoarele în vigoare.  Au fost selectate şi menţinute în cultură trei specii de alge – Zygnema sp., Spirogyra sp. şi Scenedesmus spinosus pentru obţinerea extractului de cultură din biomasa produsă şi tratarea ulterioară a seminţelor/plantulelor de porumb (Zea mays), hibridul simplu Porumbeni 458.    Rezultatele obţinute În bazinele acvatice ale Republicii Moldova frecvent se atestă o dezvoltare intensă a unor specii de alge, care provoacă fenomenul „înflorirea” apei. Adesea acest fenomen este provocat de unele cianobacterii, clorofite, euglenofite şi bacilariofite, biomasa cărora poate ajunge până la 15-20 kg masă umedă la 1 m3 de apă. Dezvoltarea abundentă a acestora este urmată de peirea peştilor şi a altor animale acvatice, din cauza intoxicării cu metaboliţii eliminaţi şi cu substanţele rezultate din descompunerea biomasei lor. Un rol important în procesul de autoepurare a apelor îl au algele şi plantele superioare, care în rezultatul activităţii vitale asimilează o bună parte din substanţele poluante, servesc drept componenţi importanţi în procesul de restabilire a calităţii apei. În lacul Valea Morilor au fost evidenţiate circa 120 de specii de alge. Un rol esenţial în formarea comunităţilor algale îl au reprezentanţii filumurilor Cyanoprocaryota, Bacillariophyta şi Chlorophyta. Din numărul total de specii evidenţiate circa 90 de specii sunt indicatoare a nivelului de poluare a apei. Mai numeroase s-au dovedit a fi speciile indicatoare de apă moderat poluată: Anabaena flos-aquae, Microcystis aeruginosa, Oscillatoria agardhii, Phormidium ambiguum, Bacillaria paradoxa, Cocconeis pediculus, Cymbella cistula, Diatoma vulgare, Gomphonema olivaceum, Pinnularia viridis, Cymatopleura eliptica, Cymbella lanceolata, Epithemia sorex, Cladophora glomerata, Mougeotia sp., Scenedesmus spinosus, Zygnema sp., Spirogyra sp. etc. [1]. Pe parcursul studiului au fost supuse cultivării unele specii de alge (Zygnema sp., Spirogyra sp. şi Scenedesmus spinosus) pe mediul de cultură Gromov, pentru obţinerea extractului apos din biomasa lor, care s-a folosit la tratarea seminţelor şi plantulelor de porumb. Investigaţiile au fost efectuate în laboratorul ştiinţific „Biotehnologii ecologice” a Universităţii de Stat din Tiraspol. În cercetări au fost folosite seminţe de porumb (Zea mays), hibridul simplu Porumbeni 458. S-a stabilit că la acţiunea extractului din speciile de alge genotipurile de porumb au manifestat diferite tipuri de reacţie: inhibare, stimulare şi lipsă de reacţie a caracterelor cercetate (lungimea rădăciniţei şi a tulpiniţei plantulelor). După 14 zile de la semănat, plantulele de porumb irigate cu filtrat obţinut de la Scenedesmus spinosus şi Spirogyra sp. aveau o creştere mai activă, cele irigate cu apă distilată erau situate pe locul II după vigoarea de creştere, iar cele irigate cu extract de la Zygnema sp. aveau creşterea cea mai scundă.