Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1044 50 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-03 13:33 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
321.7 (100) |
Forme de organizare politică. Statele ca puteri politice (307) |
SM ISO690:2012 VARZARI, Pantelimon. Democrația ateniană: democrația „față în față” sau primul exercițiu democratic. In: Moldoscopie, 2020, nr. 1(88), pp. 112-130. ISSN 1812-2566. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.3921884 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Moldoscopie | ||||||
Numărul 1(88) / 2020 / ISSN 1812-2566 /ISSNe 2587-4063 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.3921884 | ||||||
CZU: 321.7 | ||||||
Pag. 112-130 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În acest articol sunt examinate unele subiecte ce țin de viziunea vechilor greci asupra polis-ului, apariția democrației (clasice) ateniene și trecerea de la democrația greacă la democrația (republicană) romană. Se susține ideea că în analiza evoluției fenomenului democratic se remarcă o succesiune logică de etape distincte – de la democraţia antică, la democraţia modernă și, în fine, la democraţia viitorului. O atenție deosebită se acordă viziunii grecilor antici asupra cetății, pentru că orașul-stat, fiind o formă de organizare specifică Greciei Antice, îndeplinea mai multe roluri – militar, politic, economic și religios. Însă principala funcție era cea politică, reprezentată prin anumite instituții de conducere ale locuitorilor polis-ului. Se arată că acest concept de democraţie a fost creat pentru a descrie o realitate aflată în evoluţie, un tip de cetate-stat în care corpul cetăţenesc se guverna singur. Atena, de fapt, nu era singura democraţie a lumii antice greceşti, dar ea s-a manifestat cel mai plenar prin stabilitate şi durabilitate circa două secole. Ținând cont de faptul că momentele de glorie ale democrației (clasice) ateniene cuprind trei figuri marcante – Solon, Clistene și Pericle, se identifică și, în același timp, se descriu instituțiile acestei democrații. Se ajunge la concluzia că polis-ul atenian viza o interrelaţionare sistemică între stat şi societate, iar participarea la guvernare a cetăţenilor-guvernatori presupunea ca poporul (demos-ul) să se angajeze în funcţii legislative şi juridice. |
||||||
Cuvinte-cheie democrația ateniană, democrația „față în față”, orașul-stat, polis-ul atenian, demos-ul atenian, instituții democratice grecești, democrația republicană romană, instituții democratice romane, democrația clasică, Athenian democracy, „face to face” democracy, city-state, Athenian polis, Athenian demos, Greek democratic institutions, Roman republican democracy, Roman democratic institutions, classical democracy., démocratie athénienne, démocratie “face à face”, cité-État, polis Athéniennes, démos Athéniennes, institutions démocratiques grecques, démocratie républicaine Romaine, institutions démocratiques romaines, démocratie classique, афинская демократия, демократия „лицом к лицу”, город-государство, афинский полис, афинский демос, греческие демократические институты, римская республиканская демократия, римские демократические институты, классическая демократия |
||||||
|
Google Scholar Export
<meta name="citation_title" content="Democrația ateniană: democrația „față în față” sau primul exercițiu democratic"> <meta name="citation_author" content="Varzari Pantelimon"> <meta name="citation_publication_date" content="2020/07/03"> <meta name="citation_journal_title" content="Moldoscopie"> <meta name="citation_volume" content="88"> <meta name="citation_issue" content="1"> <meta name="citation_firstpage" content="112"> <meta name="citation_lastpage" content="130"> <meta name="citation_pdf_url" content="https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/112-130_0.pdf">