Chirurgia, cândva regina specializărilor medicale, este și în prezent râvnită de mulți tineri absolvenți care aleg să urmeze rezidențiatul într-o specialitate chirurgicală. Cu toate acestea, în România și Moldova secolului XXI, profesia de chirurg se ală într-o postură deicitară și, de ce nu, amenințată. Cerințele izice, emoționale, spirituale, intelectuale și riscurile aferente profesiei de chirurg precum și repercusiune asupra vieții personale și familiale sunt incomplet sau chiar deloc discutate în cadrul prelegerilor din anii facultății sau de rezidențiat astfel încât tinerii medici le descoperă atunci când trebuie să le facă față și constată că așteptările lor sunt în contradicție cu realitatea. În occident, parcursul profesional, riscurile și stresul aferente profesiei de chirurg au făcut în ultimii ani obiectul unor cercetări extensive deoarece s-a constatat că se reprezintă un determinant major al afecțiunilor izice și psihice care interferă cu viața profesională și personală cu impact direct asupra actului medical, atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ. Sacriiciile și efortul impuse de profesie alături de presiunea socială predispun chirurgii la sindromul de burnout, pot antrena disfuncții familiale, o reducere a autonomiei, deprivare de somn, induce un sentiment de izolare și dezechilibre între viața personală și cea profesională. Prezentarea de față își propune analiza oportunităților, cerințelor, satisfacțiilor și riscurilor aferente profesiei de chirurg în general și de chirurg cardiovascular în special din perspectiva autorului, chirurg cu peste 35 ani de experiență și formator de rezidenți și tineri specialiști. Departe de a i un review exhaustiv, prezentarea se dorește un ghid prin viața de chirurg, potențial util tinerilor medici alați la început de drum și cărora le-ar putea facilita parcursul.