Cura chirurgicală laparoscopică a herniilor hiatale: experiență proprie
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
695 3
Ultima descărcare din IBN:
2021-01-29 12:16
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616.329-007.43-072.1-089 (2)
Patologia sistemului digestiv. Tulburări ale tubului alimentar (1732)
SM ISO690:2012
TARGON, Roman, GUŢU, Eugen, BOUR, Alin, DIMA, A., POTLOG, Fiodor, VRABIE, Artur, RACOVIŢĂ, Vasile, MOLDOVAN, Ion. Cura chirurgicală laparoscopică a herniilor hiatale: experiență proprie. In: Arta Medica , 2019, nr. 3(72), pp. 174-175. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(72) / 2019 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Cura chirurgicală laparoscopică a herniilor hiatale: experiență proprie

Laparoscopic hiatal hernia repair: personal experience

CZU: 616.329-007.43-072.1-089

Pag. 174-175

Targon Roman, Guţu Eugen, Bour Alin, Dima A., Potlog Fiodor, Vrabie Artur, Racoviţă Vasile, Moldovan Ion
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 29 aprilie 2020


Rezumat

Introducere: Herniile hiatale (HH) simptomatice reprezintă o patologie frecventă, care este supusă tratamentului structurat în etape. HH paraesofagiene şi HH asociate BRGE severă necesită tratament chirurgical. Materiale şi metode: În clinica au fost supuşi tratamentului chirurgical prin abord laparoscopic 167 pacienţi cu HH simptomatice (aa. 2011-2019). Repartiţia HH conform SAGES (2013): tip I (n=135); tip II (n=6); tip III (n=23); tip IV, “upside-down” (n=3). Pacienţii cu HH asociate cu BRGE au fost selectaţi pentru cura chirurgicală în baza criteriilor ghidului SAGES (2010): tratamentul medicamentos ineicient (n=78); alternativa tratamentului medicamentos (n=48); manifestări extra-esofagiene (n=38); BRGE agravată (n=3). Intervenţia a inclus reducerea herniei, identiicarea pilierilor şi joncţiunii eso-gastrice, recalibrarea hiatusului esofagian prin cruroraia posterioară şi realizarea valvei anti-relux. În 141 cazuri a fost realizată fundoplicatura Nissen-Rossetti ”short-loppy”, la 19 pacienţiprocedeul Toupet şi la 7 pacienţi- procedeul Dor. Rezultate: Incidente intraoperatorii rezolvate laparoscopic au inclus: leziuni hepatice (n=4), hemoragie din vasele scurte (n=3), capnotorax (n=3). Leziunea esofagiană (n=1) a servit indicaţie către conversie. Perioada medie a spitalizării a constituit 4 zile. Peste 3 luni după intervenţie rezultatul excelent (scorul modiicat Visick) a fost realizat la 11% pacienţi; bun- 70%; sătisfăcător – 16%, nesătisfăcător -3%. 36 pacienţi nu au fost evaluaţi. Disfagie persistentă postoperator la 16 pacienţi a necesitat dilatare endoscopică. Recurenţă semnelor de HH conirmată radiologic a fost constatată în 6 cazuri (3,5%). Concluzii: Avantajele tehnicii chirurgicale laparoscopice sunt evidente în perioada postoperatorie: reducerea sindromului algic, spitalizarea redusă, recuperarea rapidă şi rezultate funcţionale sătisfăcătoare. Abordul laparoscopic al HH voluminoase reprezintă o intervenţie laborioasă, şi necesită experienţă în posedarea tehnicilor laparoscopice avansate.

Background: Hiatal hernia (HH) is the common benign medical condition of the stomach and esophagus which needs step-by-step treatment approach. For patients that experience life-limiting symptoms of gastroesophageal relux disease (GERD) despite medical therapy and those diagnosed with paraesophageal hernia, surgical approach should be considered. Materials and methods: The group of 167 patients underwent laparoscopic hiatal hernia repair for the period 2011-2019. Patients who have a HH associated with GERD were selected for interventional procedures based on SAGES guidelines (2010) criteria: medical management failure (n=78); desire for surgery due to quality of life considerations (n=48); presence of extra-esophageal manifestations (n=38) and complicated GERD (n=3). The procedure included reduction of the hernia sac, identiication of both crura and the eso-gastric junction, obtaining at least 4 cm of intra-abdominal esophageal length, hiatal closure and laparoscopic antirelux procedure (LARP). LARP was performed as follows: 141 cases according to Nissen- Rossetti ”short-loppy”, 19 according to Toupet, and 7 according to Dor. Results: The majority of intraoperative incidents (bleeding from liver (n=4) and short gastric vessels (n=3), capnotorax (n=3)) were solved laparoscopically without sequelae. The esophageal lesion (n=1) served as an indication to open antirelux procedure. The average length of hospital stay was 4 days. Follow up data were analyzed, based on modiied Visick scale, 3 month after surgery: excellent result was obtained for 11% of the patients, good - 70%, satisfactory- 16%, and unsatisfactory – 3 %. 36 individuals have not been evaluated. We observed the persistent dysphagia postfundoplication in 16 patients, these cases underwent the endoscopic dilation of the eso-gastric junction. The HH recurrence developed in 6 patients (3,5%). Conclusions: The advantages of laparoscopic HH repair include less postoperative pain, short length of hospital stay, fast return to normal activities and satisfactory functional results. Although technically challenging, laparoscopic repair of giant HH is a viable alternative to "open" surgical approaches.

Cuvinte-cheie
Herniile hiatale, tehnicii chirurgicale laparoscopice,

Hiatal hernia, laparoscopic repair