Speciile Helicoverpa armigera Hübner (1808) și Spodoptera exigua Hübner (1808) (Lepidoptera, Noctuidae) sunt dăunători semnificativi ai culturilor agricole, cu un spectru larg de gazde, printre care tomatele, cartoful, ardeiul gras, varza, ceapa, floarea-soarelui și porumbul [3, 5]. Atât în Republica Moldova, cât și în alte țări, pentru combaterea acestor dăunători se aplică pe larg insecticide chimice. Insecticidele reprezintă cea mai toxică clasă de pesticide, contaminează solul și apa, acționează nu doar asupra organismelor-țintă, dar și asupra altor organisme, inclusiv omul, dereglând echilibrul natural [1]. Conștientizarea gradului de severitate a daunelor cauzate de utilizarea insecticidelor chimice a contribuit la dezvoltarea noilor produse de uz fitosanitar prietenoase mediului. O astfel de alternativă a insecticidelor chimice este utilizarea microorganismelor (virusuri, bacterii și fungi). Acestea manifestă eficacitate înaltă, sunt nepatogene pentru oameni, mamifere, păsări, animale acvatice, dar sunt letale pentru numeroase specii de insecte dăunătoare [4]. Proprietățile insecticide ale speciei Bacillus thurin­giensis Berliner (1911) (Bacteria, Bacillaceae) au fost remarcate cu mulți ani înainte de identificarea acestei bacterii, primele utilizări fiind datate încă în Egiptul antic [8]. În timpul sporulării B. thuringiensis (Bt) produce proteine cristaline numite σ-endotoxine (cry toxine), care manifestă acțiune insecticidă. Produsele pe bază de Bt se aplică pe larg în cadrul programelor de management al insectelor dăunătoare [10]. În Republica Moldova au fost izolate câteva tulpini de Bt care manifestă activitate insecticidă contra unor specii de coleoptere și lepidoptere [7]. Însă nu există date privind izolarea tulpinilor de Bt cu activitate insecticidă sporită contra speciilor H. armigera și S. exigua.Astfel, scopul cercetărilor a fost de a izola și caracteriza tulpini autoh­tone de B. thuringiensis, agenți potențiali de control biologic al spe­ciilor H. armigera și S. exigua. Izolarea microorganismelor din cor­­pul insectelor s-a efectuat conform metodei descrise anterior [6]. Pentru în­treținerea de rutină, culturile au fost inoculate pe mediul nut­ritiv cu ur­mătoarea componență (g/l): triptonă (sau hidrolizat panc­rea­tic de ca­zei­nă) – 12, triptoză – 12, NaCl – 6, agar microbiologic – 10. Au fost stu­diate proprietățile morfologice macroscopice ale culturilor, și anu­me: dimensiunile coloniilor, forma, însușirile optice, culoarea colo­nii­lor, caracterul suprafeței, situarea coloniilor pe mediu, profilul coloniei. Pentru studiile ulterioare au fost selectate acele culturi care au de­monstrat proprietăți similare speciei B. thuringiensis [2, 9]. Tulpinile selectate conform proprietăților morfologice ale coloniilor au fost examinate microscopic folosind colorația Gram.Drept rezultat al cercetărilor efectuate au fost izolate în cultură pură 60 de tulpini bacteriene, dintre care 23 de tulpini au prezentat proprietăți morfologice similare speciei B. Thuringiensis, și anume: for­ma co­lo­nii­lor circulară neregulată, netransparente, culoarea albă/cre­moasă, sup­rafața lucidă, coloniile situate la suprafața mediului cu profilul plat. Dintre cele 23 de tulpini selectate, 13 au fost gram pozitive, iar 10 gram negative. Tulpinile selectate după particulari­tă­ți­le morfologice ulterior vor fi supuse testărilor biochimice și va fi efectuată analiza molecular-genetică pentru identificarea acestora la nivel de specie. De asemenea, urmează a fi evaluată activitatea insec­ti­ci­dă a tulpinilor împotriva mai multor specii de insecte. Investigarea microflorei speciilor H. armigera și S. exigua prezintă un interes major datorită oportunității de a izola tulpini autohtone de B. Thurin­gien­sis. Elaborarea și utilizarea bioinsecticidelor pe bază de B. Thurin­giensis va contribui la dezvoltarea agriculturii sustenabile în Repub­lica Moldova.