Republica Moldova dispune de foarte puţine resurse energetice proprii, fi ind nevoită să importe circa 95% din necesar depenzând totalmente de ţările furnizoare, fapt ce a determinat orientarea politicilor publice spre identifi carea de noi surse de energie, primordial fi ind producerea biocombustibililor din surse vegetale prin prisma analizei productivităţii, impactului asupra mediului înconjurător, a efi cienţei economice şi neafectării asigurării populaţiei cu alimente. În cadrul Grădinii Botanice (Institut) AŞM s-a fondat o colecţie de plante introduscente cu utilitate multiplă, biomasa lignocelulozică a cărora reprezintă cea mai abundentă sursă de energie regenerabilă. În rezultatul cercetării particularităţilor biologice, elementelor agrotehnologice de cultivare şi proprietăţilor energetice s-a constatat că în condiţiile Moldovei se pot cultiva plante perene erbacee, care pot să asigure o cantitate mare de substanţă uscată pe unitatea de suprafaţă, producţii sigure de biomasă cu o valoare calorică superioară, efect benefi c asupra terenurilor (agroecosisteme, refugiu şi habitat pentru păsări şi animale sălbatice mici), care să contribuie la stoparea proceselor de eroziune a solului, surse de venit pentru zonele defavorizate. Valoarea economică, precum şi caracteristicile botanice (înrădăcinare puternică, ocrotirea solului, restabilirea structurii solului) oferă perspective în vederea cultivării speciilor: Polygonum sachalinense Fr. Schmidt (Fallopia sachalinensis, Reynoutria sachalinensis), Silphium perfoliatum L. , Sida hermaphrodita Rus (Virginia fanpetals,Virginia mallow, Napaea hermaphrodita), Galega orientalis Lam., Helianthus tuberosus L., Phalaris arundinacea L. cu longevitatea de 1520 ani. Aceste specii asigură o cantitate mare de biomasă uscată: 10-23 t/an/ha cu o valoare calorică superioară – 14-18 MJ/kg. Potenţialul energetic al acestor plante poate fi explorat în trei direcţii principale: pentru obţinerea de bioetanol, biogaz, brichete sau peleţi, transformaţi apoi în energie, prin piroliză. Posibilităţile de producere şi valorifi care a biogazului este multiplă, iar biomasa rezultată în urma descompunerii este una dintre cele mai valoroase surse de refacere a fertilităţii solului. Cultivarea acestor specii perene prezintă avantajul că se reduc cheltuielile de pregătire a terenului, de înfi inţare şi întreţinere a plantaţiei. Plantele energetice merg bine după orice plantă de cultură cu condiţia ca după recoltarea plantei premergătoare, cu cca 3-4 săptămâni înainte de efectuarea lucrărilor solului, se recomandă erbicidarea întregii suprafeţe ce urmează a fi plantată cu un erbicid total (ex. glyphosate) pentru combaterea buruienilor atât anuale, cât şi perene. Plantele energetice au o capacitate ridicată de valorifi care a fertilităţii solului, precum şi o capacitate foarte bună de reciclare a unor importante cantităţi de îngrăşăminte prin rizomi. Prin pregătirea terenului destinat culturii plantelor energetice se urmăreşte în primul rând o afânare mai profundă, care să permită o bună dezvoltare a sistemului radicular, să favorizeze dezvoltarea microorganismelor din sol, iar în regiunile mai secetoase, să se înmagazineze şi să se rezerve cantităţi mai mari de apă. Se recomandă ca înaintea lucrării de arat să se execute o lucrare de subsolaj, care să decompacteze stratul arabil, iar arătura să se execute la sfârşitul verii sau toamna timpuriu la adâncimea de 27-32 cm. Fundarea plantaţiei se efectuează toamna târziu sau primăvara timpuriu, prin seminţe sau prin răsad, bucăţi de rizomi sau tulpini înrădăcinate. La unele specii seminţele necesită stratifi care (Silphium perfoliatum) sau scarifi care şi bacterizare (Galega orientalis). Cheltuielile aferente pentru fundarea plantaţiei pe un hectar este de 5 ori mai mică în comparaţie cu înfi inţarea unei păduri. Producţiile sunt asigurate anual, faţă de pădure, unde recoltarea are loc odată la 20-70 ani, cultivarea şi recoltarea nu necesită mecanisme şi aparatură specifi că sofi sticată ca în cazul exploataţiilor forestiere. Cultivarea acestor specii nu necesită o schimbare a structurii culturilor sau a categoriilor de utilizare a terenurilor agricole. Sola cultivată cu plante energetice poate fi desfi inţată oricând, parcela eliberată putând fi introdusă în asolamentul în care se poate cultiva oricare plantă fără restricţii.