Este necesar de menţionat, că la descendenţa combinaţiilor recombinate au fost depistate şi tipuri de plante diferite, ca exemplu de tip indeterminant, determinant, cu talia plantelor mici, medii şi mari. Aşadar, efi cacitatea lucrărilor de selectare a descendenţilor obţinuţi de la încrucişarea de saturaţie, retroîncrucişări sau cum se mai numesc (bakcrossuri) permit elucidarea legităţilor de formare a unor genotipuri noi, segregare şi ereditare a caracterelor valoroase transmise de la formele parentale la descendenţii diverselor generaţii începând cu F1-F4. Aceasta se argumentează prin aceea, că moştenirea caracterelor descendenţilor este de tip intermediar. De exemplu, sunt descendenţi ai unei combinaţii hibride care constituie în acelaşi timp genotipuri de tip matern, cu înclinaţie la majoritatea caracterelor spre caracterele plantei-mamă, în acelaşi timp o altă serie de genotipuri este alcătuită din descendenţi de tip patern, la care majoritatea caracterelor morfohronometrice se aseamănă predominant cu planta-tată şi încă o sursă de genotipuri care predomină caractere intermediare de moştenire de la ambii genitori. Acest mod de ereditate a caracterelor ocupă o poziţie intermediară şi joacă rolul principal atât în evoluţia plantelor, cât şi în ameliorarea unui anumit caracter. În această formă de descendenţi ai combinaţiilor hibride, de regulă, se depistează şi selectează caracterele şi însuşirile necesare pentru realizarea programului de lucru în ameliorarea continuă. Investigaţiile fenotipice ale populaţiilor descendente selectate din generaţia F2 au demonstrat, că toate combinaţiile hibride atât interspecifi ce, cât şi intraspecifi ce, au fost homozigote, însă la combinaţia hibridă Prizior x F3 (Prizior x L.hirsutum), la unele populaţii descendente au manifestat o variabilitate ereditară intermediară, heterozigotă. Cercetările efectuate asupra caracterelor recolta generală şi marfă în condiţii de stres au depăşit martorul, atât pentru populaţiile descendente hibride, cât şi pentru genitorii săi. Procentul calculat faţă de martor a constituit 82,1-120,7% la recolta generală şi 82,1-123,3% pentru recolta marfă, se are în vedere calitatea fructelor. Concomitent cu recolta generală şi cea marfă s-au efectuat investigaţii asupra caracterelor masa fructului, perioada de vegetaţie, rezistenţa la frig, în acelaşi timp constatându-se că însuşirile lor se transmit dominant la descendenţi în cazul utilizării formelor de cultură. Pentru a analiza perspectivitatea procedeelor de selecţie cu scopul ameliorării populaţiilor descendente a genotipurilor de tomate au fost efectuate experienţe, ce permit a evidenţia nivelul homozigozităţii şi heterogenităţii genetice după factorii ce determină unii parametri de reproducere a hibrizilor, liniilor cu productivitate, precocitate şi calitate înaltă. Veridicitatea indicilor diversităţii genetice la posibilitatea selecţiei reuşite a populaţiilor hibrizilor descendente după caracterele analizate. Rezultate analogice au fost obţinute şi în experienţele ce prevăd cercetarea şi analizarea compoziţiei biochimice a fructelor: aciditatea, conţinutul de substanţe uscate, conţinutul total de zahăr etc. Astfel, în condiţiile de creştere normală a plantelor aciditatea fructelor a crescut vădit la combinaţiile hibride, la formele parentale valorile medii au fost mai scăzute. În condiţiile de stres a temperaturilor joase s-au evidenţiat genotipuri de tomate cu un conţinut de substanţe uscate cu nivelul procentual mai majorat la combinaţiile hibride, faţă de formele lor parentale. Ca rezultat al selecţiei, unele combinaţii atât în condiţii obişnuite, cât şi în condiţii de stres s-au evidenţiat cu un conţinut înalt de zahăr total. Cea mai mare valoare a manifestat-o combinaţia hibridă F2Prizior  F3(Prizior  L. hirsutum) – 119,8% , F2Friguşor  F4(Victorina r  L. peruvianum) – 118,1%, faţă de combinaţia hibridă din varianta martor. Cea mai mică valoare a posedat-o combinaţia hibridă F2Novicioc  F3(Novicioc  L.chilense) – 60,8%. În acelaşi timp, formele parentale au posedat valori semnifi cative, cu excepţia soiului Fachel – 108,5%.