Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
34 1 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-06-27 09:06 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
81:004 (5) |
Linguistics and languages (5176) |
Computer science and technology. Computing. Data processing (4283) |
SM ISO690:2012 CHIRICENCU, Nicolae, CAMENEVA, Zinaida. Limbile artificiale şi raţionalizarea comunicării. In: Intertext , 2024, nr. 1(63), pp. 60-67. ISSN 1857-3711. DOI: https://doi.org/10.54481/intertext.2024.1.06 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Intertext | ||||||
Numărul 1(63) / 2024 / ISSN 1857-3711 /ISSNe 2345-1750 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.54481/intertext.2024.1.06 | ||||||
CZU: 81:004 | ||||||
Pag. 60-67 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Termenul „limbaje artificiale/limbi artificiale” indică faptul că aceste limbi se disting de limbile naturale doar prin condițiile lor socio-istorice de apariție. Astfel, în timp ce limbajele naturale se dezvoltă spontan în cadrul comunităților umane, limbajele artificiale sunt cel mai adesea dezvoltate de indivizi înainte de orice rostire Designerii (Conlangerii) de limbi artificiale dictează norme înainte de utilizare, în timp ce utilizarea limbilor naturale precede codificarea lor normativă. Aceste condiții socio-istorice nu aruncă nicio lumină asupra naturii limbilor în discuție: elaborarea, în afara contextului de utilizare, a unui lexic și a unui set de reguli de funcționare permite oare limbilor artificiale să fie considerate ca limbi? Unii cercetători nu le recunosc dept limbi, ci un fel de erzaț lingvistic (substitut lingvistic). O analiză a limbilor artificiale dintr-o perspectivă și funcțională, nu doar una genetic ner putea asigura că, fiind planificat construite de o sinrură persoană sau de un grup restrâns de personae, ele sunt limbi virtuale. Și, atât timp cât o astfel de limbă construită nu a cunoscut o etapă de dezvoltare istorică, continuă să rămână limbă numai virtuală aflată în așteaptarea apariției a unei comunității care, după ce o va asimila, va începe să o vorbească. Ele încrpt să se dezvolte prin contribuția colectivă a tuturor membrilor comunității și în evoluția sa se aseamănă cu o limbă naturală. Însă, deoarece e vorbită nu într-o anumită țară sau regiune, ci este dispersată pe întreg mapamondul, acestă limbă nu este și una autentic vernaculară, indigenă, proprie unei țări, unei regiuni, Dar servește drept instrument de comunicare umană ca și o limbă naturală. |
||||||
Cuvinte-cheie Concep de imbă artificială, conlang, limbaje artificial, conlanger, substitut lingvistic, opoziția limbă-vorbire, limbă vernaculară, Concept of artificial language, artificial languages, conlanger, linguistic substitute, language-speech opposition, vernacular language |
||||||
|