Introducere. Conform datelor Ministerului Sănătății al Republicii Moldova pentru anul 2020, numărul total de copii rămași fără îngrijire părintească în urma migrației a fost de 29186. Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, reprezintă un grup vulnerabil, aflat în situaţie de risc pentru sănătatea mintală. Material şi metode. Cercetarea a fost condusă în maniera unui studiu de tip transversal de evaluare a efectelor medico-sociale ale migraţiei parentale de muncă asupra sănătăţii copiilor. În studiu au fost incluși 400 de copii din raioanele Republicii Moldova cu o incidență mai mare a copiilor marcați de migrația de muncă a părinților, care au fost anchetați conform chestionarelor elaborate de autor. În baza acestor chestionare, au fost detectate efectele negative ale migrației parentale de muncă asupra sănătății copiilor, în special, perturbările sănătății mintale și abuzurile suportate. Rezultate. Au relatat prezența suferințelor psihologice declanșate după plecarea părinților 97,75 % dintre copii. Au simțit tristețe și depresie 50,0 %, anxietate și insomnie 14,25 %, suferințe motivate de agresiune 2,75 % dintre copii; au exprimat intenția suicidului 0,75 % dintre copii. Au manifestat izolare și nedisciplinare 8,5 %; agresivitate 4,75 % dintre copii. Au suportat bullyingul 28,0 %, abuz psihic 25,5 %, abuz fizic 22,4 %, iar abuz sexual 1,2 % dintre copii. Concluzii. Copiii separați de părinți pe motivul migrației de muncă suportă deja din primele zile ale migrării părinților - stări emoționale excepționale, care pot declanșa un dezechilibru al statutului psiho-emoțional și sănătății mintale. Cele expuse evocă necesitatea aplicării asistenței speciale psiho-pedagogice sau la necesitate a celei psihiatrice din momentul inițierii migrației de muncă, spre a preveni problemele severe posibile de sănătate mintală.

Introduction. According to the 2020 data of the Ministry of Health of the Republic of Moldova, the total number of children left without parental care due to migration constituted 29186. Children whose parents are abroad are a vulnerable group, at risk of mental health. Materials and methods. The research was designed as a cross-sectional study to assess the medical and social effects of parental labor migration on children’s health. The study included 400 children from the districts of the Republic of Moldova with a higher incidence of children affected by parental labor migration, who were surveyed by using questionnaires developed by the author. Based on the questionnaires, the negative effects of parental labor migration on children’s health were detected, in particular, mental health disorders and abuse. Results. About 97,75% of children reported the presence of psychological distress triggered by the migration of their parents. 50,0% of children experienced sadness and depression, 14,25% - anxiety and insomnia, 2,75% of children experienced aggression, 0,75% of children suffered from suicidal ideation. 8,5% of children were isolated and had inappropriate behaviour, 4,75% of children suffered from aggression. 28,0% reported bullying, 25,5% - mental abuse, 22,4% - physical abuse, and 1,2% of children experienced sexual abuse. Conclusions. Children separated from their parents due to labor migration suffer from the first days of parental migration, having specific emotional states, which can trigger an imbalance of the psycho-emotional status and mental health. The above mentioned facts emphasize the need to apply special psychological and pedagogical assistance or psychiatric care from the moment of labor migration initiation, in order to prevent possible severe mental health problems.