Introduction. Over the years, doctors and surgeons have struggled with the diagnosis and treatment of inflammation of the deep throat. Diagnosing and treating these inflammatory processes is difficult due to the complexity and deep location of the cervical regions. Material and Methods. The anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record of 35 patients from the Republican Clinical Hospital. Patients were investigated by electrocardiography, cervical radiography, contrast-enhanced cervical computed tomography, and general and biochemical analysis of blood, microbiological analysis. Literature on similar cases was studied. Results Most patients with cervical phlegmon were contaminated with a single pathogen - 74.4% (26) cases, this being St. Aureus; P. aeruginosa was isolated in 11.4% (4) cases, one of which in mixed-culture with E. faecum. The facultative gram-negative anaerobic E. coli was identified in 14.2% (5) cases. The main curative component of the treatment of diffuse suppurations is represented by the surgical treatment, which was performed in all patients, being performed by cervicotomy with abscess tonsillectomy, including postoperative treatment. Conclusions. Because the cervical phlegm is a secondary infection, surgery on them was also aimed at removing the primary focus, the most common cause being periamygdalian abscess. Uncomplicated postoperative evolution in 100% of cases, with complete recovery.

Introducere. Pe parcursul a mai multor ani, diagnosticul și tratamentul inflamațiilor lojelor profunde ale gâtului au pus în dificultate medicii și chirurgii. Diagnosticarea și tratarea acestor procese inflamatorii este dificilă prin complexitatea și localizarea profundă a regiunilor cervicale. Scopul lucrării. Scopul cercetării este studierea particularităților etiopatogenetice, de diagnostic și management al supurațiilor cervicale. Material și Metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală la 35 pacienți din Spitalul Clinic Republican. Pacienții au fost investigați prin electrocardiografie, radiografie cervicala, tomografie computerizată cervicala cu contrast, analiza generală și biochimică a sângelui, analiza microbiologică. A fost studiată literatura privind cazurile similare. Rezultate. Majoritatea pacienților cu flegmon cervical era contaminat cu un singur agent patogen – 74,4% (26) cazuri, acesta fiind St .Aureus; P. aeruginosa a fost izolată în 11,4% (4) cazuri, unul dintre care în mixt-cultură cu E. faecum. Anaerobul facultativ gram-negativ E.coli s-a identificat în 14,2% (5) cazuri. Principala componentă curativă din tratamentul supurațiilor difuze este reprezntată de tratamentul chirurgical, care a fost efectuat la toți pacienții acesta fiind efectuat prin cervicotomie cu abcesamigdalectomie, inclusiv tratament post-operator. Concluzii. Deoarece flegmoanele cervicale sunt infecții secundare, intervențiile chirurgicale asupra lor urmăreau și scopul de a înlătura focarul primar, cea mai frecventă cauza fiind abces periamigdalian. Evoluția postoperatorie fără complicații în 100% cazuri, cu recuperare completă.