Introducere. Chisturile și tumorile ovariene gigante (>15 cm) la copii și adolescente sunt un fenomen destul de rar întîlnit, iar problemele de diagnostic și particularitățile tratamentului chirurgical rămân discutabile până în prezent. Scopul studiului. Stabilirea frecvenței chisturilor și tumorilor ovariene gigante la copii și adolescente, particularităților diagnosticului radiologic, tratamentului chirurgical și caracteristicele morfologice. Metode. S-a efectuat o analiză retrospectivă a bazei de date (n=257) a copiilor și adolescentelor (≤19 ani) cu chisturi și tumori ovariene, operate în IMSP Institutul Mamei și Copilului din anul 2000 până în 2017. Pentru diagnostic au fost folosite ultrasonografia (USG), tomografia computerizată (TC) și imagistica prin rezonanța magnetică (IRM). Indexul „morfologic” ultrasonografic a fost determinat după Ueland FR. et.al. (2003) în modificarea lui Jeoung HY. et.al. (2008). Volumul ovarului a fost calculat folosind formula elipsoid prolate (0,523 × înălțime × lungime × lățime). Rezultate. Chisturile și tumorile ovariene gigante la copii și adolescente s-au înregistrat în 20 (7,8%) cazuri. Vârsta medie a pacientelor a constituit – 15.9±0.3 ani (95% CI: 15,23–16,67). BMI – 23,1±0,6 kg/m2 (95% CI: 21,86–24,24). După caracteristica metodelor radiologice formațiunile chistice (tumorale) ovariene aveau dimensiunile max. – 19,1±1,1 cm (95% CI: 16,68–21,45), dimensiunile min. – 14.3±0.9 cm (95% CI: 12,40–16,27), volumul – 2439±445,6 cm3, indexul „morphologic” – 6,1±0,4 (de la – 5 până la 10). În calitate de abord chirurgical au fost folosite laparotomia după Phannenstiel (n=11) și mediană inferioară (n=5), iar în 4 (20%) cazuri – chistectomii laparoscopice. La revizia intraoperatorie a fost stabilit că formațiunile chistice erau mai des localizate din dreapta și au constituit respectiv – 11 (55%) vs. 9 (45%) cu localizare din stânga. Volumul intervențiilor chirurgicale au fost: extirparea tumorii (chistului) cu păstrarea țesutului ovarian (n=11, 55%), anexectomie (n=8, 40%) și ovarectomire (n=1, 5%). Durata intervenției a constituit – 56,7±8,9 min. (95% CI: 38,16-75,24), hemoragia intraoperatorie – 250,8±37,2 ml (95% CI: 172,9–328,7). La efectuarea examenului morfopatologic a fost stabilit că tumorile ovariene s-au întâlnit mai des decât formațiunile chistice,– 14 (70%) vs. 6 (30%), p=0.0256. În grupul tumorilor ovariene statistic veridic mai des se întâlnesc cele benigne, de cât cele maligne – 11 (78,6%) vs. 3 (21,4%), p=0,007. Printre tumorile benigne preponderent se întâlneau neoplasmele din grupul tumorilor epiteliale – cistadenomul seros/mucinos (n=10, 90,9%). Concluzii. Tumorile epiteliale benigne sunt dominante în structura formațiunilor ovariene gigante la copii și adolescente. Metodele radiologice de diagnostic sunt metodele de elecție în stratificarea formațiunilor tumorale ovariene. În pofida dimensiunilor ovariene mari în mai mult de jumătate de cazuri este posibilă efectuarea intervențiilor ovaramenajante.