Diagnosticul prenatal al lisencefaliei
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
437 0
SM ISO690:2012
PUIU, Serghei, ŢÂMBALĂ, Carolina. Diagnosticul prenatal al lisencefaliei. In: Ginecologia.ro, 2018, nr. 2(20), p. 57. ISSN 2344-2301.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Ginecologia.ro
Numărul 2(20) / 2018 / ISSN 2344-2301 /ISSNe 2457-3566

Diagnosticul prenatal al lisencefaliei


Pag. 57-57

Puiu Serghei1, Ţâmbală Carolina2
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 Centrul Medical "ANAMARIA-MED" SRL
 
 
Disponibil în IBN: 19 decembrie 2021


Rezumat

Introducere. Lisencefalia reprezintă o displazie corticală rară cauzată de migrare neuronală anormală, cu formarea defectuoasă a circumvoluțiunilor cerebrale. Scopul nostru a fost în a evalua semnele ecografice care conduc la diag nosticul de lisencefalie în screening-ul prenatal. Metode. Prezentăm două cazuri de lisencefalie depistate în instituția noastră la fetuși la 28 și respectiv 34 de săptămâni de gestație pentru a doua opinie. Studiul morfologiei fetale din trimestrul II, efectuat în clinicile precedente, nu a constatat careva modificări cerebrale. Pentru aprecierea dezvoltării corticale au fost evaluate fisurile Sylvius, calcarină, parietooccipitală, șanțul cingular și șanțurile convexității cerebrale. Dezvoltarea corticală a fost considerată anormală în cazul non-vizualizării a unei sau mai multe din fisuri sau prezența unui aspect anormal pentru vârsta gestațională. Rezultate. Evaluarea ecografică a sistemului nervos central (SNC) a constatat o circumferință craniană mică pentru vârsta gestațională (sub percentila a treia), ventriculomegalie ușoară, un spațiu subarachnoid dilatat. În ambele cazuri, fisurile parieto-occipitale, calcarine, șanțurile cingulare și convexității cerebrale fie nu au fost vizualizate, fie aspectul lor a fost anormal pentru vârsta gestațională, determinând un aspect neted patologic al suprafeței cerebrale. Adâncimea fisurii silviene a prezentat valori mai mici decât cele normale pentru vârsta gestațională respectivă. Alte anomalii asociate ale SNC nu au fost depistate. Din motivul detectării tardive, sarcinile au fost continuate, urmate de naștere fiziologică la 35 și 37 de săptămâni de gestație. Ambii nou-născuţi au decedat la 3 și respectiv 6 luni dupa naștere. Lisencefalia a fost confirmată prin IRM postnatal și autopsie. Concluzii. Familiarizarea cu aspectul ultrasonografic al cortexului fetal la diferite perioade de gestație este importantă pentru evaluarea creierul fetal. Fisurile și șanțurile cerebrale principale în mod normal sunt vizualizate până la săptămâna 28 de gestație, deși tulburările de migrare neuronală pot fi suspectate încă din săptămânile 20-23 de gestație. Prin urmare, un examen ecografic de rutină în al doilea trimestru de sarcină, poate omite condițiile patologice cu manifestare mai tardivă în sarcină. Ecografia în trimestrul al treilea permite un diagnostic mai precis și consiliere adecvată. Microcefalia, non-vizualizarea sau aspectul anormal a uneia sau mai multe fisuri sau șanturi la vârsta gestațională respectivă reprezintă criterii ecografice pentru diagnosti cul pozitiv de lisencefalie și indică o dezvoltare anormală a cortexului.

Cuvinte-cheie
cortex fetal, ultrasonografie, Anomalii