Studiul teoretic analitic și totalizarea rezultatelor experimentale în urma cercetării au permis formularea unor concluzii privind integrarea psihosocială a adolescenților cu sindrom Down. Din perspectiva rezultatelor clasificate și a scorurilor totale obținute de către subiecți în urma aplicării Probei Holland, concluzionăm că adolescenții fără CES din învățământul de masă și adolescenții din învățământul integrat (cu excepția celor cu Sindrom Down) demonstrează un nivel semnificativ al coeziunii intereselor școlare și profesionale. Dorințele elevilor în ceea ce privește integrarea socioprofesională tind să se suprapună cu posibilitățile lor reale, fapt care nu se mai regăsește și în cazul elevilor cu Sindrom Down din învățământul integrat, respectiv al elevilor cu dizabilități mintale, din învățământul special. Rezultatele aplicării Probei Rosenberg în rândul lotului de subiecți reliefează un nivel semnificativ al stimei de sine pentru adolescenții fără CES din învățământul de masă și pentru adolescenții din învățământul integrat (cu excepția celor cu Sindrom Down). Imaginea de sine construită în cazul personalității subiecților cu Sindrom Down și al celor cu dizabilitate mintală, proveniți din învățământul special, este în formare, fără fundament; adolescenții cu Sindrom Down suferă de stimă de sine defragmentată și pe criteriul elementelor de comparație fizică, această tulburare având și manifestări evidente din punct de vedere morfofiziologic. Aplicată asupra lotului de participanți, Proba WISC a evidențiat următoarele: cele mai înalte rezultate au fost obținute de către adolescenții fără CES, din învățământul de masă și de către adolescenții din învățământul integrat, cu excepția celor cu Sindrom Autist și Sindrom Down. Testul de aspirații TAT relaționează strâns cu Proba Holland, pe criteriul că lotul de participanți tinde să se comporte similar în cazul itemilor cu aceleași caracteristici. În acest caz, subiecții care aparțin claselor a VII-a și a VIII-a din învățământul de masă demonstrează aspirații înalte și foarte înalte și își doresc profesii înalt realizate social și/implicit financiar. Subiecții cu Sindrom Hiperkinetic și cu Sindrom Down sunt sprijiniți de familie și prieteni să își conștientizeze starea și nivelul intelectual, fapt pentru care demonstrează cu obiectivitate aspirații medii și își doresc o realizare profesională care ar necesita studii școlare medii, integrare socială de grup mic, obținerea unor recompense financiare de nivel mediu/submediu. Subiecții cu Sindrom Autist, respectiv cu dizabilitate mintală, nu au capacitatea mentală și de ordin psihoafectiv care să permită ținte înalte la nivelul aspirațiilor socioprofesionale; ca urmare, nivelul lor de aspirație este jos, integrarea socială și/sau profesională aproape că nu există, familia urmând să îi susțină și în calitate de adult/bătrân. Subiecții aparținători claselor a VII-a și a VIII-a din învățământul de masă au obținut scoruri de aspirație și autoapreciere cotate ca fiind înalte și foarte înalte. Subiecții cu Sindrom Hiperkinetic, respectiv cu Sindrom Down au obținut scoruri medii și înalte. Subiecții cu Sindrom Autist, respective cu dizabilitate mintală au finalizat scoruri joase. Așteptările sociale și profesionale ale membrilor lotului de participanți devin cu atât mai înalte cu cât aceștia se apropie mai mult de starea de normalitate sau chiar nu au nicio tulburare neuropsihică, dețin un coeficient de inteligență cel puțin liminal și provin din medii familiale cu bun sprijin din perspectivă psihosocială.

The analytical theoretical study and the totalization of the experimental results of the research have allowed toformulate some conclusions regarding the psychosocial integration of the adolescents with Down Syndrome. From the perspective of classified results and the total score of the subjects after the applying of the Holland Test, we conclude that the adolescents without special educational needs (SEN) from the mass education and the adolescents from the integrative educational system (except those with Down syndrome) show a significant level of the cohesion of school and professional interests. The results of Rosenberg Test reveal among the subjects a high level of the selfesteem at the adolescents without SEN from the mass education and at the adolescents from the integrative educational system (except those with Down syndrome). The WISC Test emphasized that the highest results was got by the adolescents without SEN from the mass education and by the adolescents from ntegrative educational system, except those with Autistic Syndrome and Down Syndrome. The Test of apperceptions TAT is closely related to the Holland test on the basis that the participants tend to behave similarly in the case of the items with the same features. In this case, the subjects from VIIth and VIIIth grades from the mass education show high and very high aspirations and want professions highly realized from social and financial point of view. The social and professional expectations of the subjects become higher as they approach to the state of normality or even if they don’t have any neuropsychiatric disorder, having an IQ (at least liminal) and being from family environment with good support from the psychosocial perspective.