Interferența științei cu poezia, artele, cultura. Viziune eminesciană
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
895 13
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-14 21:22
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
001.2:008:821.135.1-1.09 (2)
Science and knowledge in general. Organization of intellectual work (1392)
Civilization. Culture. Progress (818)
Literature of Balkan Romance / Romanic languages (2087)
SM ISO690:2012
HOLBAN, Ion. Interferența științei cu poezia, artele, cultura. Viziune eminesciană. In: Fizica şi Tehnologiile Moderne, 2020, nr. 1-2(69-70), pp. 94-127. ISSN 1810-6498.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Fizica şi Tehnologiile Moderne
Numărul 1-2(69-70) / 2020 / ISSN 1810-6498 /ISSNe 2537-6349

Interferența științei cu poezia, artele, cultura. Viziune eminesciană

The interference of science with poetry, arts, culture. Eminescian vision

CZU: 001.2:008:821.135.1-1.09

Pag. 94-127

Holban Ion12
 
1 Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii "D. Ghiţu",
2 Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale, Î.S.
 
 
Disponibil în IBN: 18 august 2020


Rezumat

Eminescu utiliza pe larg metodologia de cunoaştere treptată a tainelor naturii, la început a fenomenelor, apoi a legilor de conservare, în cele din urmă a principiilor de simetrie, metodologie formulată explicit de știință în primul pătrar al sec.XX. În căutarea esențelor ultime, poetul și fizicienii s-au aprofundat în cunoaștere până au dat de frumos – de poezie, muzică, arte. În partea adâncă a creaţiei, scopurile ştiinţei, literaturii, muzicii, artelor se suprapun dată fiind tendința instinctivă a omului către infinit. Știinţa nu e singura cale de acces la adevăr. Această misiune o au și poezia, muzica, artele, visele, credința, toate capabile de a arunca punți de idei în necunoscut, spre înţelegerea Lumii. Tabloul realului, văzut prin fereastra ştiinţei și prin cea a creației artistice, e unul mult mai complet, iar prin creaţia tehnologică omul ajunge a fi aproape pe picior de egalitate cu natura. Făgașul esteticii s-a arătat a fi un drum sigur al cunoașterii, al apropierii de esențe. Pentru Eminescu poezia, artele sunt o reflecţie sublimă a realităţii, ele au menirea de a desăvârşi eul cunoscător, a-i lărgi orizonturile cunoașterii, a-l armoniza cu natura, a-l învăța să înţeleagă mesajele ei, a-i trezi fantezia și a-i dezvolta creativitatea, a-i edifica conștiința de sine și a-i da încredere în puterile proprii, a-l înfrăţi cu neantul și a-i da senzaţia mântuirii. Poetul consideră că și activităţile din domeniul literaturii, muzicii, artelor trebuie să se dezvolte pe baze științifice, și că acestea ar trebui să fie studiate mai aprofundat în școală împreună cu științele. Poetul atribuie un rol aparte culturii, care, fiind albina ce adună nectar din florile ştiinţei și ale artelor, este în strânsă legătură cu educaţia: cunoştinţele acumulate nu pot fi moștenite, ele sunt retopite în cultură, prin intermediul căreia sunt asimilate. Viitorul unui popor este în strânsă legătură cu starea culturii sale, intrarea în eternitate se produce prin uşa culturii. Dezvoltarea civilizaţiei o datorăm circulaţiei valorilor spirituale în societate, de la ştiinţă spre cultură şi viceversa. Poetul cercetează cultura în antiteză cu știința, educația, esteticul, eticul, izbutind astfel să încorporeze ştiinţa, literatura, muzica, artele într-o singură entitate.

Eminescu widely used the methodology of gradual knowledge of the mysteries of nature, firstly the phenomena, then the laws of conservation, and finally the principles of symmetry - a methodology explicitly formulated by science in the first quarter of the 20th century. In searching the last essential elements, the poet and the physicists deepened their knowledge until they found the beauty of poetry, music and arts. In the depths of creativity, the final goals of science, literature, music and arts overlap due to the man's instinctual aspiration to reach infinity. The science is not the only way to the truth. The poetry, music, arts, dreams or faith are also able to build bridges of ideas in the unknown to understand the world. The image of reality seen through both the window of science and that of the artistic creation is much more complete, but if it is seen through the technological progress the man competes with the nature. The path of aesthetics proved to be a sure way of knowing, of approaching the essential. As for Eminescu, the poetry and arts are a sublime reflection on the meaning of reality, they aim to perfect the self-knowing, to broaden the horizons of knowledge, to harmonize it with nature, to learn to understand its messages, to awaken fantasy and to develop creativity, to build self-confidence to be bound to immensity, and to give you a sense of salvation. The poet believes that literature, music and the arts must be developed on a scientific basis and that they should be studied more deeply in school together with the sciences. The poet assigns a special role to culture, which, being the bee that collects the nectar from the flowers of science and arts, is closely linked with education: the accumulated knowledge cannot be inherited; they are melted to culture, through which they are assimilated. The future of a nation is closely linked to the state of its culture; the entry into eternity takes place through the door of culture. We owe the development of civilization to the circulation of spiritual values in society, from science to culture and vice versa. Poet is researching culture in antithesis to science, education, aesthetics, ethics, incorporating science, literature, music and the arts in a single suitcase

Cuvinte-cheie
Eminescu, antiteze: știință – poezie, muzica, arte, cultură – estetică, etică, educaţie,

Eminescu, antitheses: science - poetry, music, arts, culture - aesthetics, ethics, education