Genul Ocimum L. include specii economic importante (O.basilicum L., O.americanum L. şi hibridul lor O.×citriodorum) (Gayatri et al., 2011), aromatice, condimentare, medicinale, cu utilizare în medicina tradiţională, dar şi cea ştiinţifică, graţie studiilor care confirmă proprietăţile lor antibacteriene (O. gratissimum L., O. basilicum L., O. sanctum L.), antimicotice (O. canum L., O. basilicum L., O. sanctum L.), imunomodulatoare (O. gratissimum L.,O. sanctum L.), antiinflamatoare, anticancerogene, hipoglicemiante, hepatoprotectoare (O. sanctum L.), antioxidante (O. basilicum L., O. sanctum L.) (Baby J. at al., 2013; Holm, 2006). Datorită polifuncţionalităţii speciilor de busuioc, dar şi existenţei unei mari variabilităţi intraspecifice, care oferă perspective favorabile pentru ameliorare, cercetarea acestoraprezintă un interes continuu. Introducerea şi studierea diverselor specii, varietăţi şi soiuri de Ocimum L. la Grădina Botanică (Institut) din Chişinău au fost iniţiate de către B. Ivanova şi T. Şavorskaia în anul 1954. Observările efectuate în perioada anilor 1954-1960 asupra Ocimum basilicum L., O. carnosum Link, O. menthae folium Boehm., O. pilosum Roxb., O. canum Sims L., O. gratissimum L., O.graveolens L., O. kilimands charicum Gürke, O. lactucae folium L., O. basilicum var. purpurescens L., O. sanctum L. au dovedit că speciile introduse sunt relativ rezistente la ger (2 puncte din 3 maximale), acumulează o cantitate de ulei eteric apropiată de cea a plantelor care cresc în arealul natural, sunt mai puţin rezistente la secetă (2 puncte din 3 maximale), produc seminţe care germinează şi se înmulţesc prin samuraslă (Bodrug, 1998, 1993). Cercetările ulterioare au permis evidenţierea a 11 forme de O.basilicum L., 3 – de O. gratissimum L., 1 – de O. basilicum var. purpurescens L., 1 – de O. Pilosum Roxb., 1 – de O. Menthaefolium Boehm. şi 1 – de O. carnosum Link şi propunerea lor în calitate de materie primă condimentară pentru industria conservelor (Mustaţă, 1980). Măsurile agrotehnice de cultivare a busuiocului în Moldova au fost elaborate şi incluse în cartea „Cultivarea plantelor aromatice” de către Musteaţă Gh. La Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM, de către Gonceariuc Maria sunt studiate variabilitatea fenotipică, caracterele cantitative ce influenţează producţia de ulei esenţial şi masă verde, variabilitatea conţinutului de polifenoli şi flavone al genotipurilor de O.basilicum L., create şi cultivate în colecţia acestuia (Gonceariuc, 2008). Colecţia de plante aromatice şi condimentare a Grădinii Botanice din Chişinău cuprinde3 specii de busuioc şi 11 soiuri şi varietăţi ale speciei O.basilicum L.. Scopul studierii speciilor genului Ocimum L. în condiţiile Republicii Moldova este îmbogăţirea colecţiei de plante aromatice cu noi specii, concretizarea aspectelor legate de cultivare în condiţiile încălzirii globale, stabilirea compoziţiei şi utilizării plantelor din acest gen, mobilizarea materialului destinat ameliorării şi implementarea în agricultură a soiurilor noi obţinute. În laboratorul de Resurse Vegetale al Grădinii Botanice din Chişinău este acumulat suficient material şi continuă procesul de ameliorare a speciilor genului Ocimum L.