Studiul își propune să exploreze o serie de factori care influențează formarea reprezentării sociale (RS) a nașterii în context românesc. Pornind de la acest obiectiv, ne-am propus să răspundem la următoarea întrebare: în ce măsură genul biologic, prezenţa vs. absenţa copiilor în/din cuplu, manipularea experimentală printr-un text pozitiv vs. negativ influen-ţează formarea RS a naşterii la români? Astfel, cercetarea de faţă implică un design comparativ și masoară dimensiunea afectivă a reprezentării sociale a nașterii. Participanții la studiu au fost subiecți de gen feminin şi masculin, casătoriţi şi necăsătoriţi, manipulaţi experimental printr-un text pozitiv sau negativ. Rezultatele au relevat faptul că: variabilele prezenţa copiilor în familie şi manipularea experimentală au avut un efect principal asupra formării RS a naşterii, în timp ce variabila genul biologic nu a jucat un rol la fel de important în forma-rea reprezentării sociale a nașterii. Indiferent de gen, subiecţii care au copii au prezentat afecte mai pozitive privind RS a naşterii, comparativ cu subiecţii care nu au copii. Pe de o parte, tipul de manipulare (pozitiv vs. negativ) a avut un efect semnificativ asupra variabilei dependente, comparativ cu grupul de control, iar, pe de altă parte, influenţe semni-ficative s-au regăsit mai cu seamă în rândul subiecţilor care nu au copii. Subiecţii din condiţia manipulare pozitivă au prezentat afecte pozitive semnificativ mai ridicate în ceea ce priveşte RS a naşterii comparativ cu subiecţii din condiţia manipulare negativă.

The study proposes to explore a range of factors that influence the formation of social representation (SR) of birth in the Romanian context. Based on this goal we set out to answer the following question: to what extent the biological gender, the presence vs. absence of children into/from the couple, the experimental manipulation through a positive vs. negative texts influence the formation of SR of the birth of the Romanians? Thus, the present research involves comparative design and measuring the affective dimension of SR. Participants in the study were female and male, married and unmarried subjects, experimentally manipulated by positive or negative texts. The results showed that presence of children in the family and experimental manipulation variables had a main effect on the formation of social representations of birth, while biological gender did not play an important role in shaping the social representation of the birth. Regardless of gender the subjects who have children presented more positive affects about SR of birth than subjects who don’t have children. On the one hand, the type of manipulation (positive vs. negative) had a significant effect on the dependent variable compared with control group. On the other hand, a significant influence was found rather at subjects who don’t have children. Subjects from positive manipulation condition presented significantly higher positive affects in terms of social representation of birth compared with subjects under the condition of negative manipulation.