Prin comunicarea de față se dorește, în primul rând, punerea în discuție a unor probleme de maximă actualitate privind salvgardarea a două biserici de lemn din raionul Nisporeni: biserica Sfântul ierarh Nicolae din satul Bălăurești (1807) și biserica Sfântul Arhanghel Mihail din satul Ciutești (1802). În același timp, prin acest studiu se inițiază cercetarea riguroasă a caracteristicilor arhitecturale și constructiv-decorative ale acestor lăcașuri de cult – monumente de istorie și cultură cu valoare de unicat din Republica Moldova. Aflate în mediul ambiant firesc – cimitirul – lăcașurile respective păstrează în mare parte formele arhitecturale originale moldovenești. Cu toate că sunt ridicate în aceiași perioadă – prima decadă a secolului al XiX-lea – bisericile diferă mult una de alta atât sub aspect planimetric (dreptunghiular la Bălăurești, triconc la Ciutești), cât și la arhitectonica bolților (semicilindrică deasupra naosului și pronaosului, altarul cu tavan plat, la Bălăurești, și de forma prismei octogonale deasupra naosului și altarului, iar la pronaos având tavanul plat, la Ciutești). Edificiile ecleziastice în cauză au fost ridicate inițial după tradiția locului, fără de turnul clopotniței sub un acoperiș unitar. Pe parcursul secolului al XiX-lea, acestora li se adaugă din partea vestică câte un pridvor, deasupra căruia este amenajată camera clopotelor. În interiorul acestor două lăcașuri s-a păstrat cea mai importantă piesă de inventar bisericesc – catapeteasma. Sistemul constructiv al acesteia este arhaic, fiind format din patru chivote prinse pe un schelet din bârne masive, așezate vertical și unite în partea superioară de o bârnă fixată orizontal în pereți. În cele trei goluri dintre chivote sunt montate ușile împărătești pe centru și cele diaconești pe laturi. Deasupra acestei structuri ce reprezintă propriu-zis catapeteasma, este întinsă o pânză ce acoperă golul până la tavan și care, prin subiectele pictate, reprezintă continuarea registrelor din cadrul iconostasului. Noutatea științifică a comunicării rezidă în abordarea dintr-o perspectivă inedită a rolului elementelor constructive respective ale bisericii și în definirea arhitectonicii catapetesmei, dar și a altor elemente din inventarul bisericesc originar, care în studiile de până acum au fost puțin cercetate sau pur și simplu au fost trecute cu vederea.