Prin comunicarea de față ne propunem să prezentăm activitatea doctorului în studiul artelor, conferențiar cercetător Ludmila Toma, una dintre cele mai distinse personalități ale vieții artistice contemporane din Republica Moldova, care timp de circa patru decenii activează, cu perseverență și dăruire, în domeniul studiului artelor. Este nevoie de o intuiție perfectă, de un bun gust impecabil și de o înțelegere profundă și autentică a creației artistice, ca să poți transfigura subiectivitatea estetică personală în investigație argumentată, profundă. Bineînțeles, exersarea unei asemenea activități presupune vocație și consacrare în contextul timpului, conștiința riscului și a consecințelor, atât în plan socio-politic cât și etico-moral. Într-o epocă plină de frământări politice, economice și sociale, Ludmila Toma și-a dedicat cu pasiune întreaga sa existență studiului artelor și a plăsmuit o operă științifică bogată și variată ce cuprinde 15 volume de sinteză sau monografii, dintre care amintim: Портрет в молдавскойживописи (1940-е – 70-е годы (1983), Mihail Grecu (1997), Moisei Gamburd (1998), Eugenia Gamburd (2007), Dimitrie Sevastianov (2012), Procesul artistic în Republica Moldova (1940–2000): Pictură, Sculptură, Grafică (2018), dar și un număr impresionant de studii și articole în reviste de specialitate din țară și din străinătate (peste 200 de articole științifice și de popularizare a științei). Ludmila Toma a cercetat creația celor mai iluștri maeștri care au îmbogățit tezaurul artei plastice naționale. Realizată din dorința de a analiza de aproape fenomenul artistic din Republica Moldova, întreaga operă de cercetare a Domniei Sale aduce mărturia eforturilor neîntrerupte pentru un studiu serios ce însumează temeinice izvoare de documentare, precum și contactul direct cu artiștii plastici și creațiile lor. Ludmila Toma a avut avantajul de a-i cunoaște pe cei mai străluciți pictori din zilele noastre: Mihail Grecu, Ada Zevin, Ludmila Țonceva, Elena Bontea ș.a. Este incontestabil faptul că istoria artelor plastice din Republica Moldova ar fi incompletă fără opera cercetătoarei Ludmila Toma. Ea este printre acei critici de artă care, cu mult curaj civic (și nu fără mare risc pe atunci) s-a opus regimului totalitar sovietic. Este criticul care în perioada domniei realismului socialist a fost în stare să se detașeze de nefastele constrângeri extra-artistice ale suspiciunilor și neînțelegerilor, ale brutalelor amestecuri din partea potentaților vremurilor sau a șefilor-ideologi „supra-vigilenți”, cercetând fenomenul artistic dincolo de condiționări și limitări impuse. Din cauza convingerilor sale, în anii 1982–1993, a fost nevoită să părăsească postul de cercetător al Academiei de Științe din RSSM. Monografiile și articolele cercetătoarei reprezintă o radiografie a vieții artistice din Republica Moldova și se remarcă prin luciditatea critică și prin claritatea discursului. Autoarea a identificat condițiile, strategiile și tendințele creative care au influențat evoluția artelor plastice în Republica Moldova. Sensibilitatea autoarei, potențată de rațiune, i-au permis să releve schimbările de ordin plastic și semantic a creației artistice din această perioadă, să realizeze o privire de ansamblu asupra istoriei artelor plastice din Basarabia, RSSM și Republica Moldova.