Cunoașterea frecvenței de producere a cantităților excedentare de precipitații căzute în secvențe temporale diferite (lunare, diurne) își găsește aplicabilitatea în fundamentarea proiectelor de dezvoltare regională. În acest studiu au fost folosite datele de la 13 stații meteorologice situate între Prut și Nistru. Pentru a înțelege și observa schimbările produse în regimul precipitațiilor, am ales să prezentăm frecvențele de producere a precipitațiilor lunare și diurne comparativ pentru perioadele 1960-1988 (29 ani) și 1989-2017 (29 ani).   În aspect lunar, frecvența precipitaților se caracterizează printr-o mare variabilitate (figura 1). În nordul și centrul republicii cea mai mare frecvență o au precipitațiile cu valori cuprinse între 100 mm și 150 mm, dar în cea mai mare parte a sudului, cele mai frecvente sunt cantitățile lunare cu valori sub 100 mm. Dacă însă analizăm distribuțiile de frecvență separat pentru cele două intervale temporale – 1960-1988 și 1989-2017 – o să observăm că în cea dea două perioadă „își fac apariția” cazurile cu precipitații care depășesc 200 mm și chiar 250 mm. Numărul lunilor cu valori de precipitații mai mari de 200 mm este de patru ori mai mare în perioada de după 1989 – 17 cazuri – dintre care două, cu valori de peste 300 mm, față de anii de dinainte – 4 cazuri (nici un caz cu valori de peste 300 mm).
 Constatăm, în acest context, o creștere a riscului de producere a precipitațiilor excedentare – deși mai puține, precipitațiile se produc, în exces, mai frecvent. Tocmai distribuția neuniformă, din punct de vedere cantitativ, când lunile cu precipitații deficitare alternează cu cele excedentare pluviometric, reprezintă un risc în creștere pentru teritoriul dintre Prut și Nistru.
 
 
În ceea ce privește frecvența precipitațiilor maxime diurne cu diferite clase de valori putem constată că în fiecare dintre cei 58 de ani din perioada 1960-2017, la toate cele 13 stații supuse studiului valoarea maximă a precipitațiilor diurne a depășit pragul de 30 mm (figura 2). Totodată, observăm că numărul cazurilor din clasele de valori 30-50 mm și 51-70 mm este mai mare în prima perioada (1960-1988), decât în cea de a doua (1989-2017).  Estimarea numărului de cazuri cu precipitații maxime diurne mai mari de 30 mm și 50 mm, indică că acestea sunt mai frecvente în partea de nord și centrală a țării, constituind până la 50 de cazuri pentru precipitațiile de peste 30 mm; 21-22 de cazuri pentru nordul și centrul țării și 23 de cazuri în sudul extrem se semnalează pentru depășirea valorii de 50 mm. Pentru precipitațiile maxime diurne de peste 100 mm, menționăm că în partea de sud acestea sunt cele mai frecvente. Pragurile de 70 mm și 90 mm a fost depășit de mai multe ori între anii 1989 și 2017, decât între 1960 și 1988. Acest fapt ne indică creșterea variabilității temporale a precipitațiilor la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului XXI, față de perioada de dinainte, variabilitate care aduce cu sine și creșterea riscurilor asociate.