Una din activităţile prioritare în realizarea prevederilor procesului de la Bologna îl constituie implementarea sistemului de credite transferabile. Se recomandă a implementa în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova sistemul european de credite (ECTS). Introducerea creditului ca unitate de măsură al muncii studentului impune introducerea unei unităţi asemănătoare de măsură a muncii cadrelor didactice universitare [1]. În articol este propus un model de măsurare a sarcinii didactice în credite. În linii mari, activitatea cadrelor universitare, constă în producerea şi difuzarea cunoştinţelor prin intermediul cercetărilor ştiinţifice, predării, conferinţelor publice, comunicărilor prezentate la manifestări ştiinţifice, elaborării resurselor documentare plasate în biblioteci sau în reţelele digitale, creaţiei artistice şi altor activităţi analogice. Afară de aceste activităţi intelectuale, norma didactică a cadrelor didactice universitare va conţine activităţi în serviciul comunităţii universitare. La repartiţia sarcinii didactice se va asigura un echilibru între activităţile planificate şi cele neplanificate pentru a permite fiecărui cadru didactic de a avansa în carierea profesională. Practica educaţională demonstrează că există diferenţe importante între sarcinile didactice asociate diferitor discipline:  tipul activităţilor didactice (prelegere, lucrări practice sau de laborator, stagii practice etc.);  numărul de studenţi cărora le este destinată disciplina;  nivelul disciplinei (de bază, intermediar, avansat, de specialitate; anul I, anul II, anul III). Se impune standardizarea şi ponderarea sarcinii didactice, adică luarea în considerare a dimensiunilor diferite ale ei, pentru a obţine un rezultat unic, interpretat univoc. Definiţii şi interpretări 1. În mod obişnuit, unitatea de măsură a sarcinii didactice este ora. 2. Conform art. 299, al. (1a) al Codului Muncii al Republicii Moldova, cadrele didactice ale instituţiilor de învăţământ beneficiază anual de un concediu plătit cu durata de 62 zile calendaristice. Prin urmare, numărul de zile lucrătoare pentru un cadru didactic este de 365-62=303 sau 303:7=43,3 săptămâni. Conform art. 298, al. (1) pentru cadrele didactice ale instituţiilor de învăţământ se stabileşte o durată redusă a timpului de muncă, care nu va depăşi 35 de ore pe săptămână. În consecinţă, numărul anual de ore lucrătoare a cadrului didactic este de 43,3x351515. Acest număr de 1515 ore reprezintă un parametru de bază al activităţii cadrului didactic. 3. Timpul de muncă al cadrelor didactice se divizează în:  activităţi de predare;  activităţi de planificare şi pregătire;  activităţi de consultare şi de evaluare;  activităţi de îndrumare a studenţilor;  activităţi de cercetare-dezvoltare, de transfer tehnologic şi prestări de servicii, inclusiv activităţi de cercetare şi de experimentare în domeniul artistic;  misiuni particulare;  activităţi de perfecţionare profesională sau artistică individuală. Activităţile de predare includ promovarea prelegerilor, a lucrărilor practice şi de laborator incluse în planurile de învăţământ şi în orarul facultăţii. Pentru profesorii şi conferenţiarii universitari activităţile de predare includ coordonarea didactică şi pedagogică şi organizarea activităţii curente a asistenţilor universitari. Activităţile de planificare şi pregătire înglobează elaborarea şi actualizarea anuală a curriculumurilor disciplinare, elaborarea suporturilor de curs, elaborarea şi validarea instrumentelor de evaluare şi de control. Activităţile de evaluare includ evaluările realizate la începutul, pe parcursul şi la finele secvenţelor de instruire (teme, module, semestre/discipline). Acest compartiment include participarea la sesiunile de admitere în instituţia de învăţământ superior. Activităţile de îndrumare a studenţilor includ dirijarea lucrului de sine stătător al studenţilor, coordonarea tezelor anuale, a lucrărilor de licenţă, a disertaţiilor de master, conducerea stagiilor practice. Activităţile de cercetare-dezvoltare includ gestiunea proiectelor de cercetare-dezvoltare, gestiunea laboratoarelor, inclusiv a resurselor umane şi materiale, stabilirea contactelor necesare cu întreprinderile, instituţiile, colectivităţile publice şi asociaţiile profesionale, culturale sau ştiinţifice, stabilirea contactelor necesare cu diferiţi parteneri în vederea executării lucrărilor, lucrul cu documentele (bibliotecă, reţea), efectuarea cercetărilor propriu-zise, inclusiv realizarea experimentelor, efectuarea transferului de tehnologii, elaborarea publicaţiilor şi difuzarea lor, prestări de servicii. Misiunile particulare pot prevedea elaborarea cursurilor noi sau adaptarea importantă a planului de învăţământ, formarea şi încadrarea cadrelor didactice tinere, activitatea în calitate de reprezentaţi aleşi sau numiţi în structuri naţionale sau instituţionale, gestiunea pedagogică, administrativă şi financiară a subdiviziunilor instituţiei de învăţământ superior. Activităţile de perfecţionare profesională sau artistică individuală includ formarea didactică de bază, formarea complementară, formarea continuă. 4. Pentru ca activitatea cadrelor didactice să fie eficientă, ea ar trebui să înceapă anual la 25 august şi să se termine la 22 iunie. Activitatea curentă a cadrelor didactice trebuie să se desfăşoară pe parcursul a 30 săptămâni de studii la care se adaugă sesiunile de examinare şi procedurile de admitere în instituţia de învăţământ superior. 5. Activitatea anuală a membrilor corpului didactic se descrie prin intermediul unei foi de sarcini. 6. O unitate de cadru didactic (titular, angajat pe o normă) corespunde unei sarcini globale anuale de 1515 ore. Munca suplimentară, care depăşeşte sarcina globală anuală, în principiu, nu este admisă. 7. Bugetul de timp al studentului Zilnic: Studii - 8 ore; Masa - 2 ore; Transport- 2 ore; Timp liber - 4 ore; Somn - 8 ore. Total - 24 ore. Săptămânal: Şase zile lucrătoare a câte 8 ore zilnic: 6x8=48 ore şi o zi de odihnă. Anual: 38 săptămâni (30 săptămâni – curs + 8 săptămâni – sesiuni de examinare) a câte 48 ore săptămânal: 38x48=1824 ore. Balanţa: 52 săptămâni (anul întreg)= 38 săptămâni de studii + 8 săptămâni vacanţa de vară 8. Încărcătura studentului Conform recomandărilor europene, încărcătura anuală a studentului (ore contact, evaluare, lucru de sine stătător) este de 1800 ore, ceea ce corespunde la 60 credite. Prin urmare, valoarea în ore a unui credit este de 1800:60=30. Notă: Încărcătura anuală a studentului se înscrie în bugetul de timp al studentului (1824 ore). 9. Din considerente practice, vom folosi în calitate de etalon al timpului de lucru al cadrului didactic, dar şi al încărcăturii studentului, creditul, valoarea căruia este de 30 ore. Pentru a distinge creditele, vom folosi notaţiile cr.pr. (credit al profesorului/credit profesoral) şi cr.st. (credit al studentului/credit studenţesc).10. Ora-contact corespunde întâlnirii formale a studentului cu profesorul şi constituie partea „vizibilă” a sarcinii didactice. 11. Sarcină didactică asociată unei discipline de învăţământ comportă, în general, trei componente:  pregătirea cursului;  prestarea (ore-contact);  evaluarea şi îndrumarea studenţilor. 12. Volumul de predare reprezintă numărul total de discipline distincte dintr-un ciclu de învăţământ pentru un an universitar dat, măsurat în cr.st. în corespundere cu pachetul informaţional al instituţiei de învăţământ superior. 13. Numărul de credite-studenţi este egal cu suma produselor numărului de cr.st. asociate unei discipline din volumul de predare cu numărul de studenţi înscrişi la această disciplină. 14. Volumul activităţii de formare a catedrei este egal cu numărul de credite-studenţi. 15. Atribuirea cr.pr. în funcţie de formele organizării procesului de învăţământ la ciclul I: Prelegeri 1 cr.pr.=30 ore Aceste ore se repartizează în felul următor: 10 ore – pregătire; 10 ore – contact direct colectiv (prestare); 10 ore – consultare şi evaluare a studenţilor (contact direct individual). Prin urmare, în cazul prelegerilor, încărcătura studentului egală cu un credit (30 ore) se va constitui din 10 ore contact direct (1/3) şi 20 ore – lucru de sine stătător şi pregătire pentru examene (2/3), care, parţial, va fi condus de profesor (consultaţii, evaluare curentă). Grupa standardă pentru prelegeri este de 30 studenţi. Un curs teoretic predat la o grupă de 30 studenţi va fi evaluat în felul următor Cursul creditat cu 2 cr.st. (60 ore): 2/3 din ore, adică 20 ore contact direct colectiv; 20 ore pregătire şi 20 ore consultare şi evaluare a studenţilor (contact direct individual), total 60 ore, adică 2 cr.pr. Acest număr poate fi privit ca 2/3+2/3+2/3 (pregătire+prestare+evaluare). Activitatea de evaluare este direct proporţională cu numărul de studenţi care audiază cursul, coeficientul de proporţionalitate fiind egal cu 1/30. Formula de calcul a creditelor profesorale în cazul prelegerilor (teorie) la cilul I (nr.cr.pr.1T) este următoarea: 10 Nr.cr.pr.1T= 90 nr.st.Xcr Nr.cr.pr.1T= 90 nr.st.Xcr.st cr.st. 3 2  , unde nr.st. este numărul de studenţi care audiază cursul (produsul nr.st.Xcr.st. este, conform definiţiei, numărul de credite-studenţi) De exemplu, un curs teoretic de 6 cr.st., predat unei serii (torent) de 90 studenţi va fi creditat cu 4 6 10 90 90X6 X6 3 2     cr.pr. În figura de mai jos este arătată structura creditului pentru prelegeri: Lecţii practice 1 cr.pr=30 ore Aceste ore se repartizează după cum urmează: 10 ore – pregătire; 20 ore – organizarea şi reglarea activităţii practice a studentului (prestare). Prin urmare, în cazul lecţiilor practice, încărcătura studentului va constitui 20 ore contact direct şi 10 ore – lucru de sine stătător. Grupa standardă pentru lecţiile practice este de 30 studenţi. În cazul lecţiilor practice volumul de lucru al cadrului didactice creşte dacă numărul de studenţi este mai mare. Din aceste considerente, calculul numărului de credite profesorale pentru lecţiile practice la ciclul I (Nr.cr.pr.P1), trebuie să depindă de numărul de studenţi (nr.st.). În acest scop se introduce un coeficient de proporţionalitate, egal cu 1/30. Formula de calcul este următoarea: 30 nr.st.Xcr.st Nr.cr.pr.P1  . De exemplu, un curs practic (rezolvare de probleme) de 2 cr.st promovat cu o grupă de 30 studenţi va fi creditat cu 2 cr.pr. Dacă grupa numără numai 20 studenţi, atunci numărul de credite profesorale este de (20X2)/30=4/3=1 3 1 credite. În figura de mai jos este arătată structura creditului pentru lecţii practice: Lecţii de laborator 1 cr.pr.=30 ore Orele din credit se repartizează ca şi în cazul lecţiilor practice. Grupa standardă pentru lecţiile de laborator este de 15 studenţi. Numărul mic de studenţi în grupă este justificat, dintr-o parte, de natura şi obiectivele acestei forme de organizare a procesului de formare şi, din altă parte, de constrângerile de echipament şi localuri specializate. Prin urmare, se promovează sub formă de lucrări de laborator orele de învăţare practică a limbii străine (având obiective specifice) şi orele care necesită echipamente şi localuri specializate - laboratoare (ore de desen liniar, ore de realizare a experienţelor – fizică, chimie, biologie, informatică, tehnologii). Volumul de lucru al cadrului didactic la lecţiile de laborator creşte, dacă numărul de studenţi este mai mare. Pentru ponderarea volumului de lucru (numărului de credite profesorale) se introduce un coeficient de proporţionalitate egal cu 1/15. Formula de calcul al numărului de credite profesorale pentru lecţiile de laborator la ciclul I (Nr.cr.pr.L1) este: 15 nr.st.Xcr.st Nr.cr.pr.L1  . De exemplu, conducerea unui ciclu de lucrări de laborator, creditat cu 3 cr.st., într-o grupă de 10 studenţi va aduce cadrului didactic (10X3):15=2 cr.pr. Stagii de practică 1 cr.pr.=30 ore În cazul stagiilor de practică toate orele din credit sunt ore de contact. Grupa standardă pentru stagiile de practică este de 15 studenţi. Coordonarea lucrărilor de licenţă 1 cr.pr.=coordonarea a două lucrări de licenţă (o lucrare – 15 ore) În cazul coordonării lucrărilor de licenţă toate orele din credit sunt ore de contact Considerăm că modelul propus poate servi ca bază pentru elaborarea unui nou Regulament de calcul a sarcinii didactice în universităţi. Bibliografie 1. Проблемы введения системы зачетных единиц в высшем профессиональном образовании.: Материалы к Всероссийскому совещанию 23 апреля 2003 г. / Под ред. В. Н. Чистохвалова. – Москва: Изд-во РУДН, 2003.