Scopul cercetării respective este de a prezenta unele aspecte ale modului de viaţă socialist, utilizând drept sursă materiale din revista „Chipăruş”. Cronologic, studiul cuprinde anii 1958-1968 – un deceniu ce a produs evenimente importante în multiple domenii nu doar în URSS, ci şi în lumea întreagă. Iată doar unele din ele: Criza din Caraibe de după operaţiunea nereuşită a CIA (1962), obţinerea independenţei a 32 de colonii africane, războiul din Vietnam, adoptarea legii cu privire la lichidarea discriminării rasiale în SUA (1964), începerea cursei pentru valorificarea Lunii (a avut loc prima ieşire a omului în spaţiul cosmic, precum şi debarcarea americanilor pe Lună). Moda cunoaşte un avânt, apar pentru prima dată blugii, intră în uz mocasinii, industria muzicală cunoaşte o perioadă de aur. Aceste şi alte evenimente au influenţat mai mult sau mai puţin modul de viaţă, dar şi de gândire, de percepţie a realităţilor noi ale societăţii sovietice, inclusiv ale moldovenilor din RSSM, parte componentă a URSS.Actualitatea temei este motivată de faptul că unele din problemele întâlnite în societatea sovietică au devenit reminiscenţe greu de înlăturat deja în societatea noastră. „Chipăruş” a fost o revistă satirică, primul număr al căreia a văzut lumina tiparului în anul 1958. A fost o revistă din cele mai aşteptate de cititori în perioada sovietică. Ea apărea de două ori pe lună şi se printa pe opt pagini ce cuprindeau ilustraţii color, pamflete, glume, caricaturi tematice, foiletoane ş.a. Din echipa „Chipăruş” făceau parte oameni de vază ai perioadei (Petru Zadnipru, Glebus Sainciuc, Ion Druţă, Aureliu Busuioc, Igor Vieru, Ilie Bogdescu, Iurii Rumeanţev), care, bazându-se pe propriile forţe, dar şi pe experienţa altor reviste satirice ale republicilor-surori, au reuşit să îmbine elementul tradiţional moldovenesc (Păcală şi Tândală, Cuiul lui Pepelea ş.a.) cu cel sovietic. În aşa mod a fost creat un product ideologic puternic, care s-a bucurat de popularitate în cadrul RSSM, pe foile cărora, în pofida cenzurii, s-a strecurat o critică vehementă a realităţilor de atunci. „Chipăruş” poate fi catalogată drept o gură de aer proaspăt pentru presa existentă în perioada respectivă. Menirea revistei era de a lupta cu fenomenele negative din societatea sovietică. În conţinutul revistei se regăseau materiale ce vizau: critica ideologiei burgheze, a imperialismului şi capitalismului, neajunsurile şi nedreptăţile din viaţa cotidiană, superioritatea URSS faţă de SUA. Critica era una sarcastică şi directă, adresată birocraţilor şi funcţionarilor corupţi, elementului religios, leneşilor, beţivanilor, ipocriţilor, hoţilor ş.a. Sunt de asemenea observate astfel de elemente precum colectivismul, prietenia popoarelor, internaţionalismul, patriotismul socialist, cultul personalităţii şi al trecutului. Se vedea salutată participarea activă a cetăţenilor şi a organizaţiilor obşteşti în politica statului, care reformulată ar suna ca o „implicare prin susţinere”. Este necesar a atrage atenţia asupra rolului muncii în viaţa oamenilor. Omul muncitor era sprijinul întregii societăţi socialiste, pentru că doar muncind era posibil progresul şi aducerea de beneficii ţării. Munca trebuia să devină prima necesitate a fiecărui om. Ea era calea spre un „viitor luminos”. În revista „Chipăruş” pot fi observate toate obiectivele regimului sovietic precum: obţinerea omogenităţii sociale realizate prin intermediul ştergerii diferenţierilor dintre clasele sociale, înfăptuirea principiului comunist „De la fiecare după capacităţi şi fiecăruia după necesităţi”, egalitatea totală a oamenilor, dezvoltarea multilaterală a personalităţii, atât fizic, cât şi intelectual etc. Vom analiza câteva imagini, publicate în revista „Chipăruş”. În primul desen este prezentat „un linguşitor” care se întinde în faţa şefului. Este ridiculizată calitatea unor persoane de a se linguşi. Cel de-al doilea desen cu fraza „Am terminat revizia şi nimeni nu mi-a făcut încă cinste” ia în vizor dorinţa unor funcţionari de a fi „răsplătiţi” de cei pe care i-au verificat. Al treilea desen prezintă inegalitatea materială din societatea occidentală. Este înfăţişat un muncitor care, din cauza mizeriei, a ajuns la ultima gaură a curelei, precum şi un capitalist care, datorită stării materiale excelente, a ajuns şi el să poarte cureaua la ultima gaură, dar de partea opusă.În sfârşit, o caricatură a timpului ce dorea să prezinte viaţa paşnică a URSS, dar în care încerca să-şi „bage nasul” Pentagonul (Ministerul Apărării al SUA). Prin broasca cheii, ca o extensie a „nasului”, apare un avion militar, de spionaj care, iată – a fost distrus de o rachetă sovietică. În concluzie: studiind materialele revistei de satiră „Chipăruş”, am constatat că pilonii vieţii sociale, susţinuţi de revistă erau: colectivismul, umanismul şi optimismul, principii ideologice ce se completează unul pe altul şi au un caracter psihologic şi social. Din colectivism se desprinde atitudinea omului faţă de societate, din umanism – atitudinea societăţii faţă de individ, iar din optimism – atitudinea faţă de viaţă, speranţa în viitor şi în realizarea idealurilor omenirii. În cele expuse anterior am prezentat modul de viaţă socialist în diversele ei aspecte, revista „Chipăruş” jucând un rol considerabil în calitate de instrument al răspândirii propagandei sovietice în spaţiul RSSM, dar şi de reflectare într-o manieră voalată şi satirică a stării reale a lucrurilor.