Articolul precedent |
Articolul urmator |
1721 16 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-07-10 20:16 |
SM ISO690:2012 PENEL (URSUŢU), Nicoleta. „Ars bene dicendi” în slujba cuvântului. Încercare de analiză asupra celor „opt cateheze baptismale” ale sfântului Ioan Gură De Aur. In: Limba română actuală: Normă şi diversitate stilistică, Ed. 1, 11 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2018, pp. 188-196. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Limba română actuală: Normă şi diversitate stilistică 2018 | ||||||
Simpozionul "Limba română actuală: Normă şi diversitate stilistică" 1, Chișinău, Moldova, 11 mai 2018 | ||||||
|
||||||
Pag. 188-196 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Așezat în hierofanicul topos al întâlnirii cu Creatorul, dincolo de revolta febrilităţii sale gnoseologice edenice adumbrită de căderea protopărinților, omul mai poate să se regăsească doar într-o relaţie dialogică, pentru că Dumnezeu îl cheamă la Sine prin cuvânt pe omul credincios ( ןׇמֱאֶנ [ne’eman], forma Nifal a verbului aramaic ןַמׇא [‘aman] – a crede [6, 70], pentru că de la „Adamul edenic” [19, 25] „existenţa lui Dumnezeu este acceptată ca adevărată, datorită unui act de credinţă în Cuvântul Său.”[14, 11] Puţini însă au ştiut să facă acest dar,cuvântul, să devină lucrător în sufletele credincioșilor, să-i desluşească şi să-i împărtăşească încărcătura sacră,aşa cum a făcut-o în opera sa Sfântul Ioan Gură de Aur (354–407). Personalitate excepţională a celui de-al patrulea veac al erei creştine – care, deşi denumit „de aur”, purta în sine tensiunile acerbei confruntări dintre Parnasul elin şi Taborul creştin, pentru Sf. Părinte confruntarea desfăşurându-se în arena ethosului creștin unde se întâlneau față în față: cultura, civilizaţia şi credinţa. |
||||||
Cuvinte-cheie retorica, cateheze, catehumenat, Botez, credinţă |
||||||
|