Pornind de la definiţia lui M.Rokeach potrivit căreia valorile reprezintă principii în funcţie de care personalitatea îşi alege şi evaluează comportamentele, evenimentele şi stările [1, p.12], putem deduce că orientarea și formarea profesională a tinerilor este determinată, în mare parte, de referențialul valoric al acestora. Cu alte cuvinte, valorile determină interesele profesionale ale tinerilor, acţionând ca vectori motivaţionali în orientarea lor profesională. Valorile profesionale constituie un subsistem în cadrul sistemului axiologic şi se referă la aspectele particulare ale activităţii profesionale. Analiza valorilor și orientărilor valorice ale tinerilor în contextul schimbărilor sociale actuale a scos în evidență perturbarea sistemului de valori sau chiar lipsa unui referențial valoric profesional în baza căruia ar putea să se realizeze proiectarea și formarea profesională adecvată a acestora. În acest sens ne-am propus să identificăm valorile profesionale care ghidează tinerii în alegerea unei sau altei profesii sau activități. Pentru aceasta a fost aplicat chestionarul lui Super [2, pp.218-219], constituit din cinsprezece valori profesionale: Altruism - profesii care oferă posibilitatea de a contribui la ameliorarea vieții oamenilor: medicină, asistență socială, învățământ etc.; Simț estetic – profesii care permit realizarea unor obiecte de artă, artizanat etc.; Creativitate – activități care permit crearea unor noi produse, aplicarea noilor idei profesii tehnice, științifice, literare, organizatorice etc.; Stimulare intelectuală – valoare orientată spre activități care solicită gândire independentă și reflecții abstracte, oferind posibilitatea unei învățări incontinui; Reușită profesională – valoare care reflectă aprecierea acelor profesii care oferă sentimentul de satisfacţie a lucrului bine făcut, finalizând cu rezultate vizibile; Independență – valoare atribuită ocupațiilor care permit persoanei să lucreze după propriul ritm, să aplice noi idei; Prestigiu – ocupații cu un statut social ridicat, care conferă importantă și impun respect; Conducere – valoare asociată profesiilor care oferă posibilitatea de a planifica și organiza munca altor persoane; Avantaj economic – valoare asociată muncilor bine remunerate, orientare spre câștiguri materiale; Siguranță – valoare asociată profesiilor care prezintă certitudinea menținerii locului de muncă; Ambianță fizică – valoare caracteristică profesiilor cu condiții bune de muncă (căldură, linişte, iluminaţie adecvată etc.); Relații cu superiorii – alegerea locului de muncă în conformitate cu cadrele de conducere din domeniul respectiv; Relații cu colegii – alegerea locului de muncă după criteriul unor relații bune în colectivul de muncă; Mod de viață – valori asociate activităților care permit a duce un mod de viață corespunzător aspirațiilor persoanei; Varietate – profesii care permit desfășurarea unor activități variate, irepetabile, orientate spre satisfacții personale. Datele prezentate în figura de mai sus denotă că tinerii se orientează preponderent spre acele profesii/ocupații care le oferă ”avantaj economic”, ”siguranța”, dar și ”reușită profesională”. Condiționate de situația economică precară și incertă din țară, potrivit teoriei lui A.Maslow primele două valori sunt apreciate ca vitale pentru satisfacerea nevoilor de bază, în timp ce ultima, tindem a crede, vine să satisfacă nevoia de autorealizare a tinerilor. Prin urmare, alegerea unei ocupații este influențată atât de factori motivaționali extrinseci, cât și de factori intrinseci. Cele mai slab apreciate valori profesionale sunt: ”relații cu colegii”, ”simțul estetic” și ”varietatea”. În general, procesul de configurare a sistemului valoric este unul destul de complex, fiind supus unor puternice condiționări și influențe din partea mediului și a proceselor de socializare și educație, mecanisme cu ajutorul cărora valorile sunt asimilate si interiorizate. La nivel valoric, generația tânără reprezintă astăzi produsul unei societăți în tranziție, modul de viață al căreia are la bază schimbarea. Potrivit unui studiu recent majoritatea tinerilor (81%) se consideră deschiși pentru schimbare.În opinia lor ”tinerii sunt mai flexibili la schimbări” DFG3; ”orice schimbare aduce ceva nou și interesant în viață” DFG2; ”… prin schimbare acumulezi experiență” DFG1; ”te dezvolți” DFG5.Deși puțini (5%), există și tineri care nu sunt predispuși la schimbări, justificându-și atitudinea prin faptul că”efectele schimbării ar fi bine să fie prognozate din timp și apoi de hotărât, dacă merită să ne schimbăm” DFG1; ”în general sunt pentru stabilitate și pot să mă opun ei doar dacă totul este rău” DFG3; ”nu sunt pregătit pentru schimbări rapide și radicale” DFG5; ”orice schimbare are un rezultat și, uneori, acest rezultat sperie” DFG6. În situația creată, calea de schimbare a vectorului motivațional al tinerilor este educaţia axată și orientată spre valori. În contextul societății în schimbare și alinierii Republicii Moldova la valorile Uniunii Europene, idealului educațional conceptualizat în Codul Educației promovează o nouă paradigmă a formării profesionale, evidențiind importanța dezvoltării unui șir de valori la tineri: „Idealul educațional al școlii din Republica Moldova constă în formarea personalității autonome cu spirit de ințiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru angajare pe piața muncii, dar și independență de opinie și acțiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naționale și universale asumate” [3, art.6]. Cu toate acestea, documentele de politică educațională din Republica Moldova imprimă mai mult un caracter declarativ dimensiunii atitudinal-valorice în procesul de devenire a specialistului, fără a stipula concret mecanismul de formare a lui [4, p.48].