Metode de cercetare la obiectele arheologice din zona Nistrului Mijlociu
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
634 8
Ultima descărcare din IBN:
2023-02-14 12:46
SM ISO690:2012
COTRUŢĂ, Artur. Metode de cercetare la obiectele arheologice din zona Nistrului Mijlociu. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, p. 112.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Metode de cercetare la obiectele arheologice din zona Nistrului Mijlociu


Pag. 112-112

Cotruţă Artur
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 18 februarie 2019



Teza

În regiunea Nistrului Mijlociu în prezent sunt cunoscute circa 82 de monumente arheologice, dintre care 21 sunt așezări fortificate și 61 așezări nefortificate. Majoritatea siturilor arheologice din zona menționată au fost cercetate prin metodele tradiționale: perigheză, metoda stratigrafică, metoda tipologică, metoda comparativă, metoda topografică și metoda cartografică. Actualmente în arheologie sunt implementate cu succes metode noi de cercetare a siturilor arheologice care scot în evidență rezultate care nu sunt obținute prin metodele clasice de cercetare. Dintre așezările din zona Nistrului Mijlociu se remarcă situl Saharna Mare. Începând cu anul 2001 echipa Universității de Stat efectuează cercetări de amploare la cetatea Saharna Mare și la așezările din zonă combinând metodele clasice și metodele noi. Datorită Google Earth și Fondului Național de date geospațiale arheologii dobândesc un instrument util în cercetarea siturilor. Imaginile de rezoluție înaltă oferă anomalii care nu sunt vizibile cu ochiul liber, asemeni obținute mai sunt și materialele topografice-geodezice, cartografice. Prin coroborarea datelor geospațiale s-a obținut ortofoplanurile pentru regiunea Nistrului Mijlociu a siturilor: Saharna Mare, Saharna Mică, Saharna ”La Șanț”, Buciușca, Horodiște ”La Șanț”, Horodiște ”La Cot”, etc. În anul 2010 la situl Saharna Mare s-au realizat prospecțiuni magnetometrice care au acoperit aproximativ suprafața de 5 ha. În urma cărora s-a realizat o hartă magnetometrică finală find conturată mai multe anomalii, cauzate de intervențiile antropice din preistorie. În urma cercetărilor interdisciplinare și a investigațiilor arheologice de la Saharna Mare s-a constatat că prima fază de fortificare aparține sec. X înc. IX a. Chr., când a fost ridicată ”citadela” cu incinta adiacentă, în a doua jumătate a sec. VIII-VI/V a. Chr. așezarea a fost apărată de o palisată construită în partea de vest. În a treia fază fază sec. V/IV – III așezarea a fost fortificată cu un sistem defensiv complex de jur-împrejur. Edificarea succesivă a sistemului de apărare a cetății Saharna construită după metodele inginerești și adaptată la relieful din zonă.