Armonizarea practicilor naţionale cu experiența comunității europene reprezintă un obiectiv major ce trebuie să se regăsească în strategia de aderare a oricărui stat ce aspira la calitatea de membru al Uniunii Europene. Acest lucru trebuie să se manifeste atât la nivelul activității curente în domeniu, cât și în sfera adoptării actelor ce reglementează activitatea respectivă. În sectorul audiovizual acestea reprezintă un set de norme acceptate la nivel comunitar. Conform deciziilor Consiliului European de la Copenhaga, unul din criteriile de aderare la calitatea de membru al UE este adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar. Ulterior, Consiliul European de la Madrid a subliniat necesitatea nu numai de a implementa acquis-ul comunitar în legislaţia naţională, dar şi de a asigura aplicarea efectivă a acestuia prin intermediul structurilor judiciare şi administrative. Afirmarea democrației este imposibilă fără implementarea principiilor libertății de exprimare – condiție primordială pentru dezvoltarea cu adevărat democratică a mijloacelor de comunicare de masă. Instituţiile Uniunii Europene acordă o atenție deosebită asigurării pluralismului mediatic, axându-se pe anumite criterii. Printre acestea pot fi menţionate demonopolizarea sistemelor mediatice, contracararea ingerinţelor politice asupra independenţei autorităţilor de reglementare şi serviciului public al audiovizualului, asigurarea independenţei serviciilor publice ale audiovizualului şi sporirea capacităților de reflectare a pluralismului politic în timpul campaniilor electorale. Deși succesele înregistrate în ultimul timp în evoluția mass-media autohtone sunt semnificative, în special, în sectorul audiovizualului (apariția și fortificarea unor noi canale de televiziune, diversificarea și extinderea ofertei mediatice, dezvoltarea pieței publicității, sporirea consumului mediatic ș.a.), stabilirea unui cadru adecvat de funcționare a mijloacelor de comunicare continuă să rămână vulnerabilă în fața provocărilor timpului. Spațiul mediatic încă nu dispune de remedii substanțiale pentru a contracara tendințele de concentrare a canalelor mediatice, de presiune politică, dar și insuficiență de profesionalism. Calea sigură pentru depășirea acestor bariere este urmarea experienței și normelor europene. Pentru domeniul mediatic, armonizarea implica o aliniere legislativă cu principalul instrument juridic al Uniunii Europene, „Directiva Televiziune fără frontiere”. Directiva stabileşte standardele minime pe care trebuie să le respecte reglementarea conţinutului programelor de televiziune, creând un mediu uniform ce furnizează aceleaşi reguli de bază pentru toate statele membre în domeniul audiovizualului. Iniţial, multe ţări din Europa Centrală și de Est, inclusiv Republica Moldova, erau implicate în procesul de implementare a postulatelor Convenţiei Europene privind Televiziunea Transfrontalieră. În conformitate cu prevederile acestor documente, activitatea mediatică trebuie să configureze drept obiectiv eliminarea barierelor în difuzarea programelor, promovarea de programe europene şi ale producătorilor independenţi, norme minime de protecţie a minorilor, sponsorizare, dreptul la replică, respectarea demnităţii umane etc. Respectarea și atingerea acestor deziderate ar comporta valorificarea plenară a funcției sociale, culturale și politice a audiovizualului, contribuind la consolidarea sistemului mediatic în Republica Moldova.