Articolul precedent |
Articolul urmator |
520 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-09-02 17:27 |
SM ISO690:2012 CUJBĂ, Vadim. Caracteristicile actuale ale migraţiei populaţiei urbane din unitatea teritorial administrativă din stânga Nistrului. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 3, 10 martie 2014, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, Editia 3, p. 61. ISBN 978-9975-4257-2-8. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători Editia 3, 2014 |
||||||
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători" 3, Chișinău, Moldova, 10 martie 2014 | ||||||
|
||||||
Pag. 61-61 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Migraţia populaţiei reprezintă unul din cele mai complexe procese socioeconomice şi geodemografice actuale. Un interes deosebit prezintă situaţia în domeniul migraţiei de pe teritoriul din Stânga Nistrului (UTSN), asupra acestui compartiment, realizându-se doar unele studii tangenţiale. Materialul de faţă este realizat în baza analizei datelor statistice publicate oficial de către departamentul pentru statistică din autoproclamata republică. În anul 2012 în UTSN s-au realizat 17088 de acte migratorii, dintre care 63,2% au revenit migraţiei interne iar 36,8% celei externe. Populaţia urbană, fiind mai dinamică decât cea rurală, deţine 67% din actele migraţiei interne şi peste 80% din cele externe. Rata migraţiei interne nete în localităţile urbane s-a încadrat în limitele valorilor de la -3,3‰ în oraşul Dnestrovsc la 4,7‰ în oraşul Pervomaisc. Valori pozitive s-au înregistrat în oraşele Dubăsari (4,5‰), Crasnoe (2,6‰) şi Tiraspol (0,9‰), iar valori negative în oraşele Râbniţa şi Tighina (-0,9‰), Grigoriopol (0,1‰), Slobozia (-0,3‰) şi Camenca (-2,2‰). În acelaşi timp rata migraţiei externe nete în localităţile urbane a înregistrat valori mult mai coborâte, în toate localităţile urbane, de la -2,1‰ în oraşul Grigoriopol până la -7,9‰ în oraşul Dnestrovsc. Ca urmare a unui bilanţ migratoriu negativ s-a înregistrat şi o reducere a numărului populaţiei urbane. Accentuăm în acest sens, că numai în anul 2012 populaţia urbană a regiunii a scăzut cu 3027 de persoane din care bilanţului migraţional i-a revenit 70,6%, pe când bilanţului natural doar 29,4%. În concluzie putem menţiona că procesele migraţionale în cadrul UTSN deţin un rol important în dinamica efectivului numeric al populaţiei. Pentru atingerea unui echilibru demografic în regiune ar fi necesar în primul rând o stabilitate în plan politic şi socio-economic. |