Conform Convenției europene a peisajului, la care a aderat și Republica Moldova în anul 2001, peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani. Ca sistem deschis, peisajul, cu desfășurare temporo-spațială, are o componentă biotică, abiotică și una social-economică. Astfel, factorul antropic este cel de-al treilea component al peisajului geografic, cu toate acestea este cel mai dinamic, care impune peisajului cele mai vizibile schimbări și tinde să transforme tot mai mult peisajul natural. În acest context, apare necesitatea de a aprecia gradul de presiune antropică asupra peisajelor. O modalitate de exprimare a dimensiunii intervenției antropice într-o unitate teritorială o reprezintă calculul unor indicatori elementari de evaluare a peisajului, care reprezintă valori cantitative rezultate din diferite raporturi ale datelor statistice și ne ajută să exprimăm și să întrevedem modificările care au loc în mediu. Arealul de studiu selectat pentru aprecierea gradului de presiune antropică asupra peisajelor – Podișul Codrilor de Nord – este o subregiune din cadrul Podișului Codrilor, ce cuprinde partea central-nordică a Republicii Moldova și are o structură morfologică deosebită comparativ cu restul regiunii. Având în vedere caracteristicile regiunii de studiu, pentru stabilirea nivelului de artificializare, au fost selectați ca fiind mai reprezentativi: indicatorul de naturalitate, indicatorul de transformare environmentală și indicatorul presiunii umane prin utilizarea agricolă, neagricolă și forestieră a teritoriului. Rezultatele cercetărilor denotă că peisajele geografice din Codrii de Nord au un echilibru ecologic instabil. În partea centrală și de sud morfometria reliefului și procesele active de modelare determină prezente peisajelor cu un echilibru ecologic relativ stabil. În partea de nord însă și, mai cu seamă în cea de est a zonei de studiu, ponderea acestora, pe fundalul creșterii ponderii peisajelor agricole, se diminuează semnificativ.