Articolul precedent |
Articolul urmator |
448 0 |
SM ISO690:2012 GRIGORCEA, Sofia. Implicarea factorului parental în controlul şi moştenirea elementelor de productivitate la tomate. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 3, 10 martie 2014, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2014, Editia 3, p. 46. ISBN 978-9975-4257-2-8. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători Editia 3, 2014 |
||||||
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători" 3, Chișinău, Moldova, 10 martie 2014 | ||||||
|
||||||
Pag. 46-46 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Teza |
||||||
Factorul matern, este implicat în moştenirea caracterelor cantitative şi calitative. Chiar şi răspunsul la selecţie poate fi afectat de acest efect. Efectele materne şi paterne, pot conduce la evoluţii diferite de cea pentru care este orientată selecţia. Părintele matern influenţează descendenţii indirect (genetic) şi direct (prin resursele cu care aprovizionează sămânţa). Pentru determinarea implicării factorului matern în controlul şi moştenirea elementelor de productivitate la tomate ca obiect de studiu au servit 4 soiuri parentale de tomate: Gloria, Jubiliar, Atlasnîi, Zastava, şi hibrizii reciproci ai acestora - generaţiile F1 şi F2. Au fost analizaţi următorii indici ai productivităţii: numărul total de seminţe per fruct, masa fructului (gr.), lungimea şi diametrul fructului (mm), grosimea pericarpului şi mezocarpului, masa a 100 seminţe (gr.), masa (gr) şi numărul fructelor per plantă. Rezultatele obţinute au demonstrat că în rezultatul hibridări reciproce, alegerea reuşită a formei materne a contribuit la mărirea masei fructului legat cu 20,7%, numărului seminţelor per fruct – cu 45,5% şi masei a 100 de seminţe cu 14,3%. La hibrizii reciproci F1 de tomate, s-au constatat deosebiri pronunţate ale nivelului şi orientării gradului de dominaţie al caracterelor analizate, ceea ce demonstrează că unul din mecanismele de implicare a formei materne în fenotipul caracterului cantitativ, constă în influenţa relaţiilor intraalelice a celor 2 părinţi. De asemenea, s-a constatat că forma maternă de tomate a influenţat spectrul populaţiilor segregante F2 prin formarea noilor clase fenotipice sau schimbarea frecvenţei plantelor în anumite clase, ceea ce relevă că factorul matern determină asocierea diferenţiată a poligenelor la formarea caracterelor cantitative aflate în studiu. |