Mutandu-se cu traiul in capitala Imperiului Otoman, Dimitrie Cantemir a inceput construсţia unei noi locuinţe. Ea a fost ridicată pe temelia clădirii neterminate a palatului lui Şerban Cantacuzino, primit ca zestre de soţia sa, Casandra. După proiectul alcătuit personal de principele Dimitrie, pe malul stang al golfului Cornul de Aur, in cartierul Fanar, aproape de moscheea Fethiye Şerefia, a inceput ridicarea noului palat. Splendida clădire de piatră, executată in stil bizantin cu elemente de arhitectură orientală, inconjurată de un parc şi o grădină mare, punea in umbră – prin rafinament şi frumuseţe – multe dintre palatele şi vilele invecinate, starnind invidia şi nemulţumirea demnitarilor otomani. Iritarea unora dintre ei a fost atat de puternică, incat au reuşit să obţină de la sultan porunca de a fi oprită construcţia. Numai datorită relaţiilor personale ale principelui la curte şi a intervenţiei marelui vizir Ali Paşa lucrările au fost reluate. In anul 1705, palatul, care l-a costat pe proprietarul său mai mult de 35 de mii de galbeni, deşi nu era complet terminat, i-a primit sub bolţile sale pe membrii familiei Cantemir. Palatul lui Dimitrie Cantemir, devenit o perlă a arhitecturii Istanbulului, a fost, pană la numirea principelui, in 1710, domnitor al Moldovei, un adevărat centru pentru o bună parte a vieţii culturale, muzicale şi ştiinţifice din capitala otomană. După nereușita Campanie de la Prut și plecarea silită in Rusia, averile lui D. Cantemir in Imperiul Otoman au fost confiscate și transmise in proprietatea sultanului, care, la randul său le-a dăruit demnitarilor curții. Drept urmare a marelui incediu declanșat in cartierul Fener al Istanbulului din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, au fost afectate multe clădiri, inclusiv și palatul princepelui moldav. De atunci s-a inceput ruinarea acestei perle arhitecturale. Abia la inceputul anilor ’70 ai secolului trecut ruinele palatului au fost puse in vizorul autorităților centrale și locale ale Turciei. Grație inițiativei guvernului roman, s-au făcut unele lucrări de restaurare a edificiului. In anul 1973, in legătură cu Sărbătorirea a 300 de ani de la nașterea marelui cărturar și domnitor al Țării Moldovei, pe o parte a zidului palatului au fost instalate placa comemorativă și basorelieful lui D. Cantemir. O nouă tentativă de a restabili acest monument istoric a fost efectuată in primul deceniu al secolului curent. Cu suportul financiar al Uniunii Europene a inceput restaurarea palatului, care continuă pană in prezent