Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
615 13 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-09-11 21:07 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
617.542-053.01-07-036:616-053.31 (1) |
Științe medicale. Medicină (11143) |
Patologie. Medicină clinică (6964) |
SM ISO690:2012 HANGANU, Elena, LUPU, Livia, APRODU, Gabriel, MUNTEANU, Valentin, TRIFAN, Oana, AVASILOAIEI, Andreea, STAMATIN, Maria, GAVRILESCU, Simona. Limitele managementului postnatal al herniei diafragmatice congenitale. In: Buletin de Perinatologie, 2018, nr. 2(78-S), pp. 137-138. ISSN 1810-5289. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin de Perinatologie | ||||||
Numărul 2(78-S) / 2018 / ISSN 1810-5289 | ||||||
|
||||||
CZU: 617.542-053.01-07-036:616-053.31 | ||||||
Pag. 137-138 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere: Managementul postnatal al herniei diafragmatice congenitale (CDH) implică abordarea multidisciplinară şi este nonstandardizat în majoritatea centrelor de chirurgie pediatrică. Obiectiv: Evaluarea statusului managementului cazurilor cu hernie diafragmatică congenitală tratate într-un centru terţiar de chirurgie pediatrică, respectiv de terapie intensivă pediatrică. Material si Metode: Am revizuit rezultatele tuturor cazurilor de hernie diafragmatică congenitală din ultimele 30 de luni, tratate în departamentul de chirurgie pediatrică al Spitalului Clinic de Urgenţe pentru Copii “Sf. Maria” din Iaşi, România. Rezultate: A fost inclus un număr total de 14 cazuri. Dintre acestea, 64% (9 cazuri) au fost diagnosticate antenatal. Un număr de 12 cazuri au fost tratate chirurgical, 8 prin abord deschis prin laparotomie şi 4 prin abord minim invaziv toracoscopic cu o mortalitate generală de 78%. Factorii de risc postnatali, cum ar fi localizarea herniei, prematuritatea, greutatea mică la naştere şi mărimea defectului, au fost confi rmaţi în lotul de studiu ca fi ind corelaţi cu mortalitatea inregistrată. Durata medie de spitalizare a fost de 43 de zile. Pentru cele 3 cazuri de supravieţuitori durata medie de urmărire a fost de 1 an. Concluzii: Chiar în condiţiile managementului nostru actualizat mortalitatea pe care am înregistrat-o a fost foarte ridicată şi s-a corelat cu prezenţa factorilor de risc postnatali. Hipertensiunea pulmonară persistentă a fost difi cil de evaluat şi a reprezentat o continuă provocare de management, mai ales din cauza lipsei, în secţia de Terapie Intensivă Pediatrică, a posibilităţilor terapeutice postoperatorii, de tip ventilaţie cu frecvenţă înaltă, ventilaţie cu oxid nitric sau ECMO. |
||||||
|