Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
733 26 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-23 09:05 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
618.492-036 (1) |
Științe medicale. Medicină (10970) |
SM ISO690:2012 PĂDURARU, Luminiţa, GRĂDINARU-POPA, Mădălina, MOSCALU, Mihaela, AVASILOAIEI, Andreea, ZONDA, Gabriela, STAMATIN, Maria. Nou-născutul provenit din sarcină multiplă – complicaţii, evoluţie. In: Buletin de Perinatologie, 2018, nr. 2(78-S), pp. 138-139. ISSN 1810-5289. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin de Perinatologie | |||||
Numărul 2(78-S) / 2018 / ISSN 1810-5289 | |||||
|
|||||
CZU: 618.492-036 | |||||
Pag. 138-139 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Introducere: sarcina multiplă reprezintă una din principalele cauze de prematuritate şi complicaţii secundare, mai ales în contextul creşterii numărului de sarcini obţinute prin fertilizare in vitro (FIV) şi al progresului managementului nou-născutului cu risc crescut. Secundar se constată o rată mai mare a supravieţuirii, dar şi a morbidităţii cu potenţiale sechele pe termen lung. Obiective: evaluarea incidenţei naşterilor din sarcină multiplă, a mortalităţii şi principalelor categorii de morbiditate a acestei categorii de nou-născuţi. Material şi metodă: am efectuat un studiu retrospectiv observaţional asupra nou-născuţilor proveniţi din sarcini multiple, îngrijiţi în centrul nostru în perioada 2015-2017. Am evaluat următorii parametri: modul de obţinere a sarcinii, modul naşterii, vârsta de gestaţie, greutatea la naştere, resuscitarea la naştere, complicaţii în timpul spitalizării, modalităţile terapeutice, durata de spitalizare. Rezultate: din 19550 nou-născuţi în Maternitatea ”Cuza-Vodă”, 609 cazuri au provenit din 296 sarcini multiple, cu o incidenţă totală de 1,51% şi o vârstă gestaţională de 34,5 săptămâni. Dintre acestea, 280 sarcini au fost gemelare (94,59%), 15 sarcini triple (5,07%) şi 1 sarcină cvadruplă (0,34%). 40 sarcini au fost induse artifi cial prin FIV (13,51%). Nu se constată diferenţă statistică între sarcinile gemelare sau cu tripleţi în privinţa modului de concepţie – natural sau prin FIV (p = 0.861). FIV se asociază cu o vârstă gestaţională mai crescută (p = 0.0248), cu naşterea prin cezariană (p = 0.0289) şi apnee de prematuritate (p=0.034). Nu se observă diferenţe statistic semnifi cative în privinţa nevoii administrării de surfactant, numărului de zile de spitalizare sau nevoii de ventilaţie mecanică. Nou-născuţii de rang 3 şi 4 se asociază cu un necesar crescut de reanimare la naştere (p=0.0313), ventilaţie mecanică (p=0.013), sindrom de detresă respiratorie (p=0.014), apnee de prematuritate (p=0.0255), infecţie (p=0.0057) şi tulburări metabolice (p=0.0004). Nou-născuţii proveniţi din sarcină obţinută natural prezintă o rată mai crescută a mortalităţii (p=0.034). Concluzii: în studiul nostru, sarcinile multiple obţinute prin FIV au beneficiat de urmărire prenatală mai riguroasă, în contextul aceleiaşi îngrijiri postnatale ca şi a celor obţinute natural. Sarcinile multiple sunt sarcini cu risc neonatal crescut şi necesită o mai bună depistare şi monitorizare prenatală pentru a fi îndrumate spre centre cu posibilităţi de îngrijire adecvate pentru nou-născuţi. |
|||||
Cuvinte-cheie sarcina multiplă, fertilizare in vitro, mortalitate, morbiditate neonatală. |
|||||
|