Turismul - factor al dezvoltarii durabile în societatea cunoaşterii
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
1048 62
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-08 16:14
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
338.48(478+498) (3)
Turism (537)
SM ISO690:2012
ANDREIANA, Andreea, DUICĂ, Anişoara, STAVER (CONDRATCHI), Liliana. Turismul - factor al dezvoltarii durabile în societatea cunoaşterii. In: Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii, 22-23 septembrie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, 2017, Vol.1, pp. 187-190. ISBN 978-9975-75-893-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii
Vol.1, 2017
Conferința "Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii"
Chișinău, Moldova, 22-23 septembrie 2017

Turismul - factor al dezvoltarii durabile în societatea cunoaşterii

CZU: 338.48(478+498)
JEL: M310

Pag. 187-190

Andreiana Andreea1, Duică Anişoara1, Staver (Condratchi) Liliana2
 
1 Universitatea Valahia din Târgoviste,
2 Academia de Studii Economice din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 20 aprilie 2018


Rezumat

Actualitate: Studiile au arătat că turismul nu poate exista decât graţie unui mediu înconjurător curat deoarece turistul pretinde plaje şi ape curate, aer curat; el caută deseori liniştea şi natura virgină. Mişcarea ecologistă a conştientizat că sensibilizarea turistului cu privire la perturbarea mediului poate duce la alegerea petrecerii vacanţelor luând în calcul mediul înconjurător (R. Atkison, G. Bridege, 2005, p. 87). De aceea, Conferinţa de la RIO din anul 1992 a permis impulsionarea utilizării noţiunii de dezvoltare durabilă în domeniul turismului. Aceasta s-a reflectat în toată lumea, iar pe parcursul anilor au fost luate numeroase iniţiative şi puse în aplicare proiecte. S-a acţionat mai ales în regiunile vulnerabile cum ar fi regiunile bogate în apă sau pădure; guvernele şi mişcările ecologiste au elaborat convenţii în scopul creării unui comportament durabil al turistului. Scop: Identificarea relaţiei dintre turism şi dezvoltare durabilă şi conştientizarea faptului că, fără practicarea unui turism responsabil, generaţiile viitoare nu vor beneficia de bogăţiile ţării noastre. Metode de cercetare: Conştientizarea problemelor locale şi globale, a mecanismelor credibile de evaluare, formarea pentru meserii teritoriale, transparenţa, respectarea caietelor de sarcini sunt acţiuni uşor de pus în aplicare, iar turismul responsabil trebuie să determine competenţele şi să înveţe managerii să muncească în parteneriat, în teritoriu şi cu interlocutori legitimi. Rezultate: Autorităţile locale, organizaţiile ecologiste, agenţiile de voiaj şi mişcările ecologiste trebuie să fie încurajate să gândească pe termen lung şi să caute soluţii potrivite cu partenerii competenţi, cu capitalul necesar şi mişcarea ecologistă (R. Dutty, 2002, p.54). Totuşi, turismul ecologic depinde de turistul însuşi; el trebuie să facă o alegere pentru care plăteşte. De aceea, turistul trebuie să fie bine informat înainte de a porni în călătorie pentru a putea observa în ce măsură agenţia de voiaj respectă etica în materie de gestionare a resurselor (S. Fernandez, 2000).

Cuvinte-cheie
turism, dezvoltare durabilă, turism responsabil, turist, comunitate locală, ecoturism