Deși au trecut mai mulți ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, discuțiile identitare și lingvistice continuă pană in prezent, provocand reacții adverse și o scindare a societății. De obicei, aceste discuții antagoniste sunt provocate de politicieni, iar unii istorici afirmă că basarabenii nu aveau conștiință națională romanească inaintea Unirii din 1918 sau că in general erau lipsiți de conștiință națională. In rezultatul cercetărilor s-a constatat că in secolul al XIX-lea – inceputul secolului al XX-lea monahii basarabeni din Sf. Munte Athos, din punct de vedere etnic, se identificau ca romani și se numeau „frați romani basarabeni”. Mai mult, ei se identificau și cu romanii din alte gubernii ale Imperiului Rus, precum Podolia, Herson și Ekaterinoslav, cu cei din Regatul Romaniei, din Bucovina austriacă, din Macedonia și din alte țări sau regiuni balcanice. Pentru a-și apăra interesele intr-un mediu etnic străin și de multe ori chiar ostil, pentru a promova unitatea națională a tuturor călugărilor romani din Muntele Athos și „spre glorificarea scumpei noastre Patrii Romania”, monahii basarabeni au format o asociație cu denumirea „Comunitatea Fraților Romani Sf. Ioan Teologul Chilia Cucuvinu din Provata”. Ca forme de manifestare a conștiinței etnice și a patriotismului romanesc, deseori erau utilizate simbolurile naționale precum stema, alfabetul latin și tricolorul, iar Familia Regală Romană se bucura de o cinstire deosebită. Tricolorul era sculptat și pictat in chiliile monahilor basarabeni, in manuscrise, in tablouri și chiar pe obiectele de uz casnic. Identitatea romanească a basarabenilor in secolul al XIX-lea este confirmată de sursele științifice rusești ale vremii.