Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
772 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-01-13 11:45 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(498:44) (2) |
Istoria României. Republica România (134) |
Istoria Franței. Republica Franceză (10) |
SM ISO690:2012 ARCUŞ-JANTOVAN, Elena. Aspecte din istoria circulaţiei monetare în Galaţi în secolul al XIX-lea. materiale din arhivele ministerului de externe al Franţei. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2015, nr. 4(84), pp. 102-104. ISSN 1811-2668. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice) | ||||||
Numărul 4(84) / 2015 / ISSN 1811-2668 /ISSNe 2345-1009 | ||||||
|
||||||
CZU: 94(498:44) | ||||||
Pag. 102-104 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Amplasarea geografică a Galaţiului a jucat un rol foarte important în realizarea şi dezvoltarea legăturilor economice nu doar la nivel naţional, ci şi internaţional. Din acest considerent, încă din secolul al XVIII-lea prin Galaţi avea să se realizeze o mare parte din comerţul de la Dunărea de Jos. După semnarea tratatului de la Adrianopol comerţul cunoaşte o mai mare dezvoltare, mai evidentă din 1837, când Galaţiul este declarat port liber. Respectiv, analizând cum se desfăşura comerţul în acest oraş, în care se aduceau mărfuri din multe părţi ale lumii, se poate observa foarte clar şi tipurile de monede care erau utilizate în comerţ, luând în considerare instabilitatea monetară care se menţinea în secolul al XIX-lea
până în 1867, când are loc reforma monetară şi leul devine monedă naţională. Prin Galaţi operaţiile comerciale se efectuau foarte intens în secolul al XVIII-lea. Călătorii străini (Anthoine Antoine-Ignace de Saint-Joseph, W.Chzanovski etc.) oferă o seamă de informaţii importante în acest sens. Piastrul şi paraua serveau ca monede de calcul. În arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe din Paris se păstrează fonduri ce conţin corespondenţa comercială cu oraşul Galaţi, din care putem desprinde ce tipuri de monede erau utilizate în exprimarea valorii mărfurilor, fiindcă preţul era exprimat atât în unităţi franceze, cât şi străine. Astfel, când se reglementau preţurile, acestea erau exprimate în piaştri, florini, franci, livre etc. Ceea ce denotă, pe de o parte, complexitatea şi caracterul constant al legăturilor comerciale, iar, pe de altă parte, greutăţile întâmpinate de locuitori la procurarea mărfurilor în urma tuturor schimbărilor din circulaţia monetară,
căci în aşa circumstanţe speculaţiile erau uşor de realizat. Deci, analizând circulaţia monetară din Galaţi, se poate de înţeles care era situaţia generală a circulaţiei monetare în ambele principate române. |
||||||
Cuvinte-cheie Galaţi, Dunărea de Jos, Imperiul Otoman, circulaţie monetară, curs monetar, reformă monetară. |
||||||
|