Amortizarea este, de fapt, un proces economic de recuperare treptată a cheltuielilor făcute cu factorul de producţie, capital (cu imobilizările corporale şi necorporale). Ea reprezintă expresia valorică corespunzătoare deprecierii ireversibile a imobilizărilor corporale şi necorporale, ca urmare a utilizării lor, a acţiunii agenţilor naturali şi a progresului tehnic. Unităţile economice numite entităţi vor determina amortizarea imobilizărilor corporale funcţie de: a) durata normală de utilizare şi b) de regimurile de amortizare admise, în mod legal – amortizare liniară, amortizare degresivă, amortizare accelerată (Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale – actualizată, cu respectarea cerinţelor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal actualizat şi a Reglementărilor contabile armonizate cu Directivele Europene, a IV-a şi a VII-a).