Smartphones have become a very widespread technological device through which humans can communicate, process, and share information and access the Internet through various attractive mobile applications. Although smartphones can optimize many aspects of daily life, excessive use can lead to health problems, including clinical addiction. To date, several scales have been created both to identify problematic smartphone users and to assess associated psychological and adjustment problems. One of the most used instruments in this research field is the Smartphone Addiction Scale (SAS) and its short version. This scale has been translated and psychometrically adapted in many countries. The current study aims to test the construct validity and reliability of the SAS-SV Romanian version. Data were collected using an initial sample of 411 Romanian adolescents who were attending different high schools. Using confirmatory factor analysis with AMOS 20.0, two hypothetical measurement models were tested. The metric model with one-latent factor and one pair of intercorrelated errors proved a satisfactory statistical fit. The internal consistency of the 10-item version of SAS-SV was good (αCronbach = 0.839). Girls scored significantly higher than boys on SAS-SV. Compared to adolescents who lived in rural areas, those from urban areas scored significantly higher on SAS-SV. The evidence presented suggests that the SAS-SV is a psychometrically reliable and valid instrument. It can be used to assess the proneness to smartphone addiction.

Smartphone-urile au devenit un dispozitiv tehnologic foarte răspândit prin care oamenii pot comunica, procesa și partaja informații și pot accesa Internetul prin diverse aplicații mobile atractive. Deși smartphone-urile pot optimiza multe aspecte ale vieții de zi cu zi, utilizarea excesivă poate conduce la probleme de sănătate, inclusiv dependența clinică. Până în prezent, au fost create mai multe scale atât pentru identificarea utilizatorilor problematici de smartphone-uri, cât și pentru a evalua problemele psihologice și pe cele de adaptare asociate. Unul dintre cele mai utilizate instrumente în acest domeniu de cercetare este Smartphone Addiction Scale (SAS) și versiunea sa scurtă. Această scală a fost tradusă și adaptată din punct de vedere psihometric în multe țări. Prezentul studiu își propune să testeze validitatea de construct și fidelitatea versiunii în limba română a instrumentului SAS-SV. Datele au fost colectate folosindu-se un eșantion inițial format din 411 adolescenți români care frecventau diferite licee. Utilizându-se analiza factorială confirmatorie cu aplicația AMOS 20.0, au fost testate două modele de măsurare ipotetice. Modelul metric cu un factor latent și o pereche de erori intercorelate a evidențiat o adecvare satisfăcătoare din punct de vedere statistic. Consistența internă a versiunii cu zece itemi a instrumentului SAS-SV a fost bună (αCronbach = 0.839). Fetele au obținut scoruri semnificativ mai mari decât băieții la SAS-SV. În comparație cu adolescenții care locuiau în zonele rurale, cei din mediul urban au obținut scoruri semnificativ mai ridicate la SAS-SV. Dovezile prezentate sugerează că SAS-SV este un instrument de încredere și valid din punct de vedere psihometric. Acesta poate fi utilizat pentru evaluarea predispoziției spre dependența de smartphone-uri.