In behavioral sciences, the concept of risk behaviors refers to any behavior that can compromise many psychosocial aspects of successful adolescent development as well as the appropriate preparation for transition to the next stage in the life trajectory, i.e. young adulthood. Substance abuse (e.g., alcohol or ilicit drugs), withdrawal from school involvement, unprotected sexual intercourse, driving after drinking, and engaging in violent behaviors are some relevant examples. Despite the policies and laws regulating alcohol consumption in Western countries, alcohol remains one of the most widespread and available substances used by adolescents. Early onset of alcohol consumption is associated with other risky behaviors in later adolescence, like acute alcohol intoxication, unsafe driving, and violent behaviors. Therefore, adolescence could be a key period for implementing alcohol preventive interventions. This paper introduces and explains a psychosocial model of risk and protective factors in adolescent alcohol abuse. This conceptual approach is based on the model of adolescent engagement in risk behaviors (R. Jessor). Our model starts from the premise that a range of socio-demographic characteristics, personality traits, attitudinal variables, social variables and indicators of well-being can act as either risk or protective factors and explain individual differences in risk for alcohol abuse among adolescents. The first part of the current paper focuses on precursor models that underlie the conceptualization of risk and protective factors in adolescent alcohol abuse. Some of the variables included in our conceptual model are described and justified by empirical evidence. These are socio-demographic characteristics, religiosity, resilience, self-efficacy beliefs and personality traits.

În științele comportamentale, conceptul referitor la comportamentele riscante include orice comportament care poate compromite multe aspecte psihosociale ale dezvoltării cu succes a adolescenților, precum și pregătirea adecvată pentru tranziția la următoarea etapă din traiectoria vieții, adică vârsta adultă tânără. Abuzul de substanțe (de exemplu, alcool sau droguri ilegale), diminuarea implicării în activitatea școlară, actele sexuale neprotejate, conducerea sub influența alcoolului și implicarea în comportamente violente sunt câteva exemple relevante. În ciuda politicilor și a legislației care reglementează consumul de alcool în țările occidentale, alcoolul rămâne una dintre cele mai răspândite și disponibile substanțe pe care adolescenții le folosesc. Debutul timpuriu al consumului de alcool se asociază cu alte comportamente riscante manifestate mai târziu în adolescență, precum intoxicația acută cu alcool, conducerea fără măsuri de siguranță și comportamentele violente. Prin urmare, adolescența ar putea fi o perioadă-cheie pentru implementarea intervențiilor în vederea prevenirii consumului de alcool. Această lucrare prezintă și explică un model psihosocial al factorilor de risc și protectori în abuzul de alcool în rândul adolescenților. Această abordare conceptuală se bazează pe modelul angajării adolescenților în comportamente cu risc (R. Jessor). Modelul nostru pleacă de la premisa că o serie de caracteristici socio-demografice, trăsături ale personalității, variabile atitudinale, variabile sociale și indicatori ai stării de bine pot acționa fie ca factori de risc, fie ca factori protectori și pot explica diferențele individuale în ceea ce privește riscul abuzului de alcool în rândul adolescenților. Toate aceste domenii de variabile trebuie să fie în centrul atenției programelor de intervenție preventivă. Prima parte a prezentei lucrări se focalizează pe modele precursoare care stau la baza conceptualizării factorilor de risc și a celor protectori în abuzul de alcool în rândul adolescenților. Sunt descrise și justificate prin dovezi empirice o parte dintre variabilele incluse în modelul conceptual pe care l-am elaborat. Este vorba despre caracteristicile socio-demografice (genul, vârsta și statusul familial), religiozitatea, reziliența, credințele în autoeficacitate și trăsăturile personalității.