Tradițiile de dezvoltare ale societății se ramifică și impun ale sale cerințe în evoluția diverselor domenii cum ar fi: artă, meșteșugărit, diplomație, economie, inginerie, etc. adaptând și direcționând diverse pături sociale în aceeași albie al traseului cultural. Costumul popular, la rândul său, sa dezvoltat încadrând în sine toate evenimentele și tradițiile unei familii cum ar fi: căsătorie, botez, înmormântare. Căsătoria era primul pas în viața cotidiana, de aceea se sărbătorea respectând bogatele obiceiuri care aveau menirea de a spori prosperitatea, buna înțelegere, respectul celor din jur, ș.a. Costumul de căsătorie se împodobea cu elemente de broderie, dantelă, accesorii care aveau să fie călăuză pe întreaga viață pentru ambii căsătoriți, femeie și bărbat. Simbolismul apotropaic al broderiei cu elemente grafice fitomorfe pe cămașa de mire ne conduce către mesajul prosperității, fertilității și vivacității. Croiala cămășii de mire restabilită după prototipul din muzeul de Istorie și Etnografie din or. Leova respectă principiul modular al formei patrulatere al reperelor, tradițional portului popular moldovenesc și cămășii de tip poncho. Cămașa populară româneasca este preponderent cu mânicile extralungi, în portul popular al republicii lungimea mânecii în produsele din perioada interbelică de obicei este de până la punctele stilo-radiale sau încheietura mânii, atât la femei cât și la bărbați. Volumul cămășilor este moderat oferind un drapaj ușor cu linii verticale al cutelor.