Prezentul studiu este dedicat interpretării articolelor publicate pe paginile ziarelor „Cultura Moldovei” și „Cultura” în perioada anilor ‚50–’60 ai sec. XX dedicate activității și repertoriului colectivelor artistice profesioniste și de amatori din RSS Moldovenească. Presa a fost unul din pilonii de bază de promovare a politicii culturale a URSS, potrivit căreia în noua societate sovietică cultura trebuia să fie „socialistă după conținut și națională prin formă”. Muzica populară și dansul popular reprezentau genurile artistice permise și susținute de autorități și aveau drept scop remarcarea caracterului național al culturii. Un accent puternic se punea pe activitatea artistică de amatori. În multe numere ale ziarelor examinate sunt publicate reportaje de la manifestări, interviuri, recomandări ale includerii în repertoriu a creațiilor ce descriu viața socialistă. În acest mod masele largi erau încadrate în viața culturală și prin acțiunile artistice participau la procesul de culturalizare. Colectivele artistice profesioniste erau susținute de stat, dat fiind necesitatea remarcării caracterului inedit al fiecărei comunități etnice din URSS. Nu face excepție nici RSS Moldovenească. Manifestările culturale organizate la nivel unional (Festivaluri, concursuri, turnee) implicau prezența interpreților profesioniști ce ar demonstra frumusețea culturii naționale. În paginile ziarelor cercetate găsim articole dedicate Decadei muzicii și dansului moldovenesc la Moscova, repertoriului Ansamblului de dansuri populare „Joc”, orchestrei „Fluieraș”, orchestrei „Mugurel”, despre dansatorii Ion Furnică, Spiridon Mocanu și Gheorghe Forțu, cântăreții Tamara Ciobanu, Teodor Negară, Nicolae Sulac, Ion Bas etc. Totodată, articolele semnate de V. Curbet, Gr. Botezatu, E. Junghietu, N. Băieșu, L. Berov, S. Belicov, Gh. Bogaci etc. pun accent pe necesitatea păstrării caracterului autentic al cântecului și dansului popular, prin culegerea acestora din comunitățile rurale, prin studierea activității trupelor de lăutari.