Ocupațiile, meseriile și meșteșugurile evreilor din Basarabia în datele statistice ale recensământului Imperiului Rus din 1897
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
657 27
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-04 11:20
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(=411.16(478):311”1897” (1)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67)
SM ISO690:2012
PALIHOVICI, Iulii. Ocupațiile, meseriile și meșteșugurile evreilor din Basarabia în datele statistice ale recensământului Imperiului Rus din 1897. In: Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine, Ed. 5, 22 februarie 2022, Chişinău. Iași – Chișinău: 2022, Ediția 5, p. 83. ISSN 2558 – 894X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine
Ediția 5, 2022
Conferința "Patrimoniul cultural de ieri – implicaţii în dezvoltarea societăţii durabile de mâine"
5, Chişinău, Moldova, 22 februarie 2022

Ocupațiile, meseriile și meșteșugurile evreilor din Basarabia în datele statistice ale recensământului Imperiului Rus din 1897

CZU: 94(=411.16(478):311”1897”

Pag. 83-83

Palihovici Iulii
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 6 februarie 2023


Rezumat

Recensământul din 1897 a fost primul și singurul recensământ gene-ral al populației Imperiului Rus. Acest recensământ a fost efectuat la 28 ianuarie (9 februarie) 1897, prin sondaj direct al întregii populații la ace-eași dată, în conformitate cu „Regulamentele privind primul recensământ general al populației Imperiului Rus” aprobate în 1895. Recensământul avea ca scop colectarea unui șir de informații, printre care și punctul „м” din lista întrebărilor, privitor la ocupații, meserii și meșteșuguri. Ca rezultat a fost compus tabelul nr. XX „Repartiția populației pe ocupații” din „Tota-lul general al rezultatelor”, totalizând date despre principalele ocupații, cu diferențiere pentru toate provinciile. Lipsa unor activități de explicare în rândul populației cu privire la sensul și scopul recensământului a generat o mulțime de zvonuri, neliniște și chiar rezistență deschisă. Conform recen-sământului, majoritatea populației guberniei o constituia țărănimea – 72,3%, totuși numărul acestei pături a populației este semnificativ mai mic decât în guberniile rusești. Procentul mare al orășenilor (23,6%), legat de numărul mare a populației orășenești, indică asupra dezvoltării în gubernie a vieții orășenești. Conform recensământului, în gubernie erau 269.108 evrei, stabiliți uniform în teritoriile provinciei, dar preponderent în orașe. Chiar dacă au fost înființate 16 colonii agricole evreiești (cele mai multe în județul Soroca), cu scopul de a familiariza evreii cu munca în agricultură, rezultatul scontat nu a fost atins, iar coloniile au dispărut prin anii ‟80 ai sec. al XIX-lea.