Perioada vizată se caracterizează prin transformare culturală multila-terală. Sistemul ideologic comunist a subordonat artele în scopul educării populaţiei în spiritul sovietic. Arhitectura a devenit reprezentarea vizuală a puterii politice sovietice, fiind una din principalele manifestări ale acesteia. Astăzi, edificiile postbelice ale Moldovei sovietice sunt contrastante faţă de arhitectura ce a urmat, fiind caracteristice şi recunoscute prin multiple deco-raţiuni. În comunicare sunt analizate mai multe clădiri edificate, reconstruite şi restaurate după cel de-al Doilea Război Mondial, preponderent în oraşul Chişinău: sediul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, sediul Curţii de Conturi, sediul Procuraturii Generale, clădirea actualului Teatru Naţional „Mihai Eminescu”, edificiul Casei Sovietului Uniunilor Sindicale, sediul Comitetu-lui Central al Partidului Comunist a Republicii Sovietice Socialiste Moldo-veneşti şi altele. Aceste edificii reprezintă arhitectura realist-socialistă, este-ticul cărora exprimă mesajul ideologic al politicului. Este important de a menţiona măiestria arhitecţilor şi specialiştilor din domeniu, care, fiind ghi-daţi de politic, îmbină cu pricepere doctrina comunistă şi practica arhitectu-rală, creând opere cu aspect monumental, care astăzi au ajuns simbol cultu-ral al perioadei. Specialiştii care au marcat această epocă din punct de vede-re arhitectural sunt: V. A. Voiţehovschi, E. M. Bedenkov, R. E. Kurţ, V. P. Mednik, A. P. Borisov, I. L. Şmurun, A. E. Melnik, S. V. Vasiliev, P. N. Ragulin şi alţii. Comunicarea include desene tehnice originare, descoperite în arhive şi fotofixări din prezent, fiind bazată pe metoda descriptivă şi comparativă. Autoarea analizează şi descrie detaliat elementele decorative, situate pe frontoane, coloane şi pilaştri, menţionând unele figuri sculpturale, aflate pe edificii sau alăturate acestora.