Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
363 18 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-03 18:00 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
347.96 (367) |
Procedură legală. Personal judiciar şi organizare judiciară (949) |
SM ISO690:2012 SÎRBU, Maria. Statutul audientului Institutului Naţional al Justiţiei: aspect comparativ şi problematici. In: Revista Institutului Naţional al Justiţiei, 2022, nr. 4(63), pp. 56-60. ISSN 1857-2405. DOI: https://doi.org/10.52277/1857-2405.2022.4(63).10 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Institutului Naţional al Justiţiei | ||||||
Numărul 4(63) / 2022 / ISSN 1857-2405 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.52277/1857-2405.2022.4(63).10 | ||||||
CZU: 347.96 | ||||||
Pag. 56-60 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În perioada reformelor din domeniul justiţiei, în R. Moldova se creează premise importante pentru a promova procesul general de reformă și de a se conforma standardelor democratice recunoscute, larg implementate pe plan internaţional. Din analiza legislaţiei naţionale, sub aspect comparativ cu alte state europene, vedem că, în R. Moldova, statutul persoanelor care au absolvit cursurile de formare iniţială în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, în perioada cuprinsă între absolvire și „numirea pe post” de procuror sau de judecător (care poate dura ani de zile, ca în cazul promoţiei a XII-a) rămâne un vid juridic. Aceasta ar însemna că, după absolvirea cursurilor de formare iniţială, viitorii procurori și judecători pot avea următoarea dilemă: fie să se angajeze în calitate de consultant/asistent judiciar, fie să pună pe roate comerţul într-o gheretă din Î.M. „Piaţa Centrală”. Ultima ar părea incompatibilă cu viitorul statut de „funcţionar cu demnitate publică”, dar nu și imposibilă, or, reglementări care ar interzice așa ceva nu există. În context, conchidem că omisiunea vizată creează diferite riscuri privind integritatea audientului Institutului Naţional al Justiţiei, or, el, după absolvire, din lipsa unui mecanism de garanţii sociale, precum „asigurare medicală”, „remuneraţii”, „statut strict reglementat”, „includerea perioadei de formare iniţială în vechimea de muncă” – de care beneficiază colegii săi din instituţii similare de formare a judecătorilor și procurorilor din alte ţări (România, Franţa) - până la numirea în funcţie, poate deveni dependent de alte persoane sau organizaţii, care, în continuare, ar putea avea consecinţe importante asupra inviolabilităţii sale profesionale și discreţiei decizionale. |
||||||
Cuvinte-cheie audient, auditor de justiţie, integritate, discreţie decizională, imixtiuni, riscuri, procuror, vid juridic, lacună, mecanisme efective de protejare, trainees, auditor of justice, integrity, decisional discretion, interference, risks, prosecutor, legal vid, loophole, effective protection mechanisms |
||||||
|