Statutul audientului Institutului Naţional al Justiţiei: aspect comparativ şi problematici
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
363 18
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-03 18:00
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
347.96 (367)
Procedură legală. Personal judiciar şi organizare judiciară (949)
SM ISO690:2012
SÎRBU, Maria. Statutul audientului Institutului Naţional al Justiţiei: aspect comparativ şi problematici. In: Revista Institutului Naţional al Justiţiei, 2022, nr. 4(63), pp. 56-60. ISSN 1857-2405. DOI: https://doi.org/10.52277/1857-2405.2022.4(63).10
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista Institutului Naţional al Justiţiei
Numărul 4(63) / 2022 / ISSN 1857-2405

Statutul audientului Institutului Naţional al Justiţiei: aspect comparativ şi problematici

Status of the audience of the National Institute of Justice:comparative aspect and issues

DOI:https://doi.org/10.52277/1857-2405.2022.4(63).10
CZU: 347.96

Pag. 56-60

Sîrbu Maria
 
Procuratura raionului Criuleni
 
 
Disponibil în IBN: 20 decembrie 2022


Rezumat

În perioada reformelor din domeniul justiţiei, în R. Moldova se creează premise importante pentru a promova procesul general de reformă și de a se conforma standardelor democratice recunoscute, larg implementate pe plan internaţional. Din analiza legislaţiei naţionale, sub aspect comparativ cu alte state europene, vedem că, în R. Moldova, statutul persoanelor care au absolvit cursurile de formare iniţială în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, în perioada cuprinsă între absolvire și „numirea pe post” de procuror sau de judecător (care poate dura ani de zile, ca în cazul promoţiei a XII-a) rămâne un vid juridic. Aceasta ar însemna că, după absolvirea cursurilor de formare iniţială, viitorii procurori și judecători pot avea următoarea dilemă: fie să se angajeze în calitate de consultant/asistent judiciar, fie să pună pe roate comerţul într-o gheretă din Î.M. „Piaţa Centrală”. Ultima ar părea incompatibilă cu viitorul statut de „funcţionar cu demnitate publică”, dar nu și imposibilă, or, reglementări care ar interzice așa ceva nu există. În context, conchidem că omisiunea vizată creează diferite riscuri privind integritatea audientului Institutului Naţional al Justiţiei, or, el, după absolvire, din lipsa unui mecanism de garanţii sociale, precum „asigurare medicală”, „remuneraţii”, „statut strict reglementat”, „includerea perioadei de formare iniţială în vechimea de muncă” – de care beneficiază colegii săi din instituţii similare de formare a judecătorilor și procurorilor din alte ţări (România, Franţa) - până la numirea în funcţie, poate deveni dependent de alte persoane sau organizaţii, care, în continuare, ar putea avea consecinţe importante asupra inviolabilităţii sale profesionale și discreţiei decizionale.

„During the important reforms in the field of justice in the Republic of Moldova, premises are being created to promote the general reform process and to comply with the widely recognized and internationally implemented democratic standards. From the analysis of the national legislation in comparison with other European states, I conclude that, in the Republic of Moldova, the status of persons who graduated from the initial training courses within the National Institute of Justice, in the period between graduation and „appointment” as a prosecutor, judge . (which can take years, for example the 12th promotion of the Institute), remains a legal void. This would mean that, after completing the initial training courses, the future prosecutors and judges may have the following dilemma: either to work as a legal consultant/assistant, or to open an office in the central market. The latter would seem incompatible with the future status of „official with public dignity”, but not impossible, because there are no regulations that would prohibit this. In the context, I conclude that the targeted omission creates various risks regarding its integrity, or the trainees of the National Institute of Justice, after graduation, due to the lack of a social guarantee mechanism such as „medical insurance”, „remuneration”, „a strictly regulated status”, „the inclusion of the initial training period in the length of service” - which colleagues from similar training institutions for judges and prosecutors in other countries (Romania, France) benefit from until the appointment, may become dependent on other persons or organizations, which it could further have important consequences on his professional integrity and decision-making discretion”.

Cuvinte-cheie
audient, auditor de justiţie, integritate, discreţie decizională, imixtiuni, riscuri, procuror, vid juridic, lacună, mecanisme efective de protejare,

trainees, auditor of justice, integrity, decisional discretion, interference, risks, prosecutor, legal vid, loophole, effective protection mechanisms