Din categoria pieselor de port, descoperite în siturile de epocă La Tène din regiunea pruto-nistreană, un loc deosebit îl ocupă fibulele. După cum s-a mai remarcat în literatura de specialitate, asemenea piese, utilizate pentru prinderea veşmintelor, sunt o categorie a vestigiilor arheologice cu o semnificaţie cronologică extrem de importantă. Totodată, ele oferă informaţii interesante asupra unor obiceiuri de port, practicate în antichitate. Până în prezent, în spaţiul pruto-nistrean, asemenea piese au fost identificate în siturile culturii Poieneşti-Lucaşeuca şi în morminte atribuite aşa-numiţilor „sarmaţi”. Exemplarele respective sunt foarte apropiate variantelor Kostrzewski K, M, N şi O. Din punct de vedere cronologic, ele corespund fazelor LT D1a, LT D2a şi LT D2b după S. Rieckhoff, ceea ce, în cronologia absolută, s-ar încadra în perioada cuprinsă între a doua jumătate a sec. II şi sfârşitul sec. I a. Chr. Analogii perfecte pentru astfel de exemplare cunoaştem în mediul culturilor sincrone – atât din Europa Central-Nordică, cât şi din Europa de Sud-Est. În cadrul prezentării noastre, vom pune în discuţie diferite aspecte referitoare la fibulele de schemă La Tène târziu, identificate în spaţiul pruto-nistrean.