În Basarabia, în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, a funcționat o serie de turnătorii, care au lăsat o amprentă mai mult sau mai puțin semnifi cativă în dezvoltarea economică și culturală a regiunii. Scopul comunicării constă în realizarea unei viziuni de ansamblu asupra evoluției turnătoriilor de metal, unde erau produse atât piese de uz cotidi an, instrumente agricole, cât și obiecte de artă, astăzi devenite adevărate piese de patrimoniu. Astfel, turnătoria de fontă din Ismail aparținea lui Constantin Ivanov, care în anul 1839 poartă tratative pentru deschiderea turnătoriei și la Chișinău. Conform datelor, aici s-au produs cca 1000 de puduri de obiecte de fontă, la un preț de cca 8 ruble asignate pentru un pud de obiect fi nisat de metal. Tot la Ismail au fost turnate clopotele pentru Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău, de către clopotarul din gubernia Kiev Vasili (Vlasie) Losenko (care a turnat și clopotele pentru biserica Adormirea din Chilia). La Chișinău, în anii 1880-1918, au funcționat turnătoriile mecanice ce aparțineau lui Ghikiș Raimond, Ghirș și G. Izelin, P. Humidius, uzinele mecanice ale lui Exes și I. Krimarjevski, renumita turnătorie a lui S. Serbov (arendată de Mark I. Gotlib și, ulterior, de A. Zingher), primul atelier electro-galvanic și mecanic al lui Ș. Mereminski ș.a. La Chișinău erau două turnătorii de fontă (în anul 1895, numărul muncitorilor se ridică la 51, iar volumul mărfi i produse – la 40080 ruble), câte o turnătorie era la Orhei (cu 20 de muncitori și volumul mărfi i de 8000 ruble) și Akkerman (în care lucrau 16 muncitori, care produceau marfă în sumă de 18000 ruble). Majoritatea industriașilor au participat la Expoziția agricolă și industrială din Chișinău (1891), prezentând instrumente de metal pentru grădină, instrumente chirurgicale, mașini electrice și sonerii, elemente galvanice, termometre, barometre, instrumente optice, safeuri, scări, baluștri, elemente decorative de metal ș.a. În contextul realizării pieselor de feronerie artistică un loc aparte revine activității turnătoriilor lui S. Serbov, I. Krimarjevski, Ceacikovski, R. Ghikiș, treptele, baluștrii și porțile produse la aceste întreprinderi fi ind atestate în centrul istoric al orașului Chișinău, dar și în alte localități basarabene. Constatăm că turnătoriile de fontă au avut un rol important la dezvoltarea economică și culturală a regiunii tocmai prin deschiderea unor întreprinderi industriale, producerea inventarului necesar, dar și prin executarea unor piese de feronerie artistică.